Muzicieni şi pasionaţi de jazz, prieteni, au avut un vis comun: să organizeze un festival. Anul acesta, evenimentul pornit de ei în curtea unui han ajunge la a 28-a ediţie, adunând peste 130.000 de oameni în jurul acestui gen muzical, din România, Polonia, Cehia, Norvegia, Suedia şi Danemarca. Ce a pregătit Gărâna Jazz Festival pentru 2024, unde se aşteaptă 4.000 de participanţi pe seară?

De la un festival organizat în curtea unui han, de prieteni muzicieni şi pasionaţi de jazz, Gărâna Jazz Festival a crescut de la an la an, hrănit de iubitorii acestui gen, astfel că în 27 de ani, sute de artişti au călcat pe la Gărâna, un sat cu numai 100 de locuitori, din judeţul Caraş-Severin, şi au fost ascultaţi de aproximativ 130.000 de oameni. „Locul inedit, line-up-ul şi faptul că putem crea un mediu în care te poţi deconecta cu adevărat de mediul urban sunt elementele cheie ale reuşitei. E genul de «slow living» fără presiune sau poţi să faci zeci de activităţi conexe. Aş spune că muzica, natura şi socializarea cu oameni similari cu tine sunt punctele forte prin care Gărâna Jazz Festival a ajuns unde e acum”, a spus Simona Giura, principala organizatoare a festivalului, într-un interviu acordat pentru Business Magazin. Legătura cu natura, o rezonanţă cu ritmurile armonioase ale jazzului şi conexiunea cu noi înşine au stat, de altfel, la baza Gărâna Jazz Festival, eveniment care a reuşit să pună România pe harta festivalurilor internaţionale de jazz, dar şi să educe mai multe generaţii de artişti şi fani ai muzicii în acest spririt. Printre ei se numără Eberhard Weber, Tomasz Stańko, Liv Warfield, Mike Stern, Jan Garbarek, Charles Lloyd, Snarky Puppy, Jean-Luc Ponty, John Abercrombie, Miroslav Vitous, Zakir Hussain şi Nils Petter Molvaer. „Atunci când Marius Giura a devenit directorul festivalului, şi-a propus să facă din Gărâna Jazz Festival un festival internaţional, cu rezonanţă în această parte din Europa. Provocările logistice, legate de finanţări ori de evenimente internaţionale neprevăzute au fost de fiecare dată depăşite cu încăpăţânare şi dăruire”, a explicat Simona Giura. Ea a adăugat că organizarea unui astfel de festival durează în general undeva între 14 şi 16 luni. „De exemplu, acum lucrăm şi pentru ediţia aniversară din 2026 şi facem booking pentru ediţia 29 din 2025. Cu bugetul este complicat, fiind un eveniment cultural la care puţini sponsori se «înghesuie». Depindem de finanţări publice şi asta îngreunează situaţia, niciodată nu ai certitudinea că vei acoperi costurile. Însă anul acesta aşteptăm în jur de 4.000 de persoane pe seară, sperând ca, pentru zilele de vineri şi sâmbătă, să fie depăşite estimările”, a precizat Simona Giura.

Ce pregăteşte Gărâna Jazz Festival pentru ediţia din 2024?

„Line-up-ul nostru reflectă, la scară mică, diversitatea stilistică a jazzului contemporan, iar pentru ediţia 28, Gărâna Jazz Festival a pregătit 21 de concerte, pe cele două scene: scena principală, din Poiana Lupului, şi scena experimentală din Biserica Catolică din Văliug”, a spus Simona Giura. În prima zi de festival, joi, 10 iulie, vor evolua trei formaţii: Christian McBride & Ursa Major (multiplu laureat Grammy), Amiira - Klaus Gesing / Björn Meyer / Samuel Rohrer şi Tord Gustavsen Trio. În următoarea zi, pe scena experimentală de la Biserica din Văliug vor urca două trupe româneşti: Mindthegap Trio şi Cári Tibor Project - Sculpting Sounds. Seara, pe scena principală, vor cânta vedete ale jazzului american, german şi norvegian: Jonathan Kreisberg Quartet, Melt Trio, Mats Eilertsen Trio şi Helge Lien Trio & Tore Brunborg. Sâmbătă, 13 iulie, pe scena vor evolua Sian Brie Quartet, un proiect internaţional cu lider din România, şi Barabás Lőrinc. De asemenea, vor mai cânta Dixie Krauser & The Fusion Company, Ariel Brínguez Quintet, Girls in Airports şi va avea loc mult aşteptatul concert tribut - 30 Years of e.s.t. cu Magnus Öström, Dan Berglund, Ulf Wakenius, Joel Lyssarides, Marius Neset şi Verneri Pohjola. Duminică, 14 iulie, vor mai cânta două formaţii româneşti tinere pe scena experimentală - Nonconformist Anthology şi Amphitrio.  De-a lungul celor patru zile de festival vor cânta 77 muzicieni din 17 ţări. O parte dintre ei nu sunt la prima participare, revenind în diferite formule, de-a lungul anilor. 

„Majoritatea participanţilor sunt din România. Satele din Banatul montan sunt o oază de răcoare pentru timişoreni şi poate că cel mai numeros public este din Timişoara. În egală măsură, participanţii sunt din Bucureşti, Cluj, Arad, Oradea sau Iaşi. De asemenea, avem foarte mulţi participanţi din Germania, Ungaria, Serbia, Austria, iar în ultimii ani a crescut numărul participanţilor din Polonia, Cehia, Norvegia, Suedia şi Danemarca”, a completat organizatoarea Gărâna Jazz Festival.Ea a completat că publicul este fidel şi indiferent dacă plouă sau e foarte cald, se adună să asculte jazz sub cerul liber. „E un public cunoscător, curios şi deschis. Facem cu toţii parte din această comunitate, organizatori şi public, şi probabil că respectul reciproc joacă şi el un rol important în păstrarea autenticităţii.” Pe lângă dimineţile şi serile lungi la festival, participanţii mai pot face tururi ghidate în zonă şi ture de stand up paddle pe lacul Trei Ape. „Există persoane care vin sa asculte şi probele de sunet, având şansa să schimbe două vorbe la o cafea cu artiştii invitaţi.”

 Cum s-a adaptat comunitatea locală la acest aflux anual de vizitatori?

„Gărâna este un sat de vacanţă, fără mulţi locuitori permanenţi de-a lungul anului. Majoritatea se bucură şi, din fericire, participă la festival. Cu o parte dintre ei lucrăm activ şi susţinerea lor ne face să credem că se bucură de prezenţa festivalierilor. Cu adevărat surprinzătoare au fost veştile că oameni din diferite colţuri ale ţării, participanţi la festival, au devenit gărânezi. Avem IT-işti, arhitecţi, brutari, toţi mutaţi permanent aici. Un schimb de experienţe şi generaţii foarte benefic pentru o creştere sănătoasă a comunităţii”, a afirmat Simona Giura. Ea crede că lumea vede altfel lucrurile după pandemie şi unele afaceri HoReCa s-au reinventat ca să ţină pasul cu cerinţele vizitatorilor. „În ultimii ani au apărut în zona Gărâna, Brebu-Nou şi Văliug locuri superbe cu focus pe client şi confort. Faptul că Via Transilvanica străbate şi această zonă e un mare plus, mulţi turişti care nu au nici o legătură cu jazzul sau cu istoria festivalului descoperă Parcul Naţional Semenic şi promovează zona.”

Cum va evolua scena jazzului în România?

„Din punct de vedere al evenimentelor, foarte bine. Zona artistică naţională evoluează şi ea cu paşi mici, dar siguri. Ar ajută însă enorm dacă în şcoală ar există câteva cursuri de management cultural, mai multe schimburi de experienţă şi deschidere spre proiecte comune. În România se lucrează prea mult individual şi nu în echipă iar că rezultat puţine formaţii româneşti rezistă mai mult de 1-3 ani”, a subliniat Simona Giura.   

Acest interviu a fost realizat cu câteva zile înainte de debutul Gărâna Jazz Festival.