Daca intri intr-o agentie imobiliara si spui ca ai vrea sa cumperi un castel, marea majoritate a brokerilor vor ridica din sprancene si vor crede ca vrei sa te amuzi pe seama lor sau in cel mai bun caz iti vor spune incurcati ca asemenea imobile nu se regasesc in portofoliul lor. Cu toate acestea palatele noastre exista si, mai mult, isi cauta noii proprietari. Incet dar sigur a inceput sa se delimiteze pe piata imobiliara romaneasca o noua categorie de imobile - resedinte de patrimoniu, cu o valoare istorica si arhitecturala insemnata. Cel mai probabil, dupa finalizarea proceselor de retrocedare care sunt in curs de desfasurare, se va dezvolta o veritabila piata a castelelor si a imobilelor istorice. Chiar daca pe piata din Bucuresti exista doar doua imobile care pot fi catalogate drept palate, Palatul Bragadiru si Palatul Stirbei, analistii se asteapta ca dupa finalizarea proceselor de retrocedare in derulare, pe piata sa intre circa 20 de castele din intreaga tara, plus alte cateva zeci de conace boieresti. Printre cele mai importante astfel de proprietati sunt Palatul Brukenthal din Sibiu, Castelul de la Brancovenesti, Castelul de la Arcus din Covasna sau Palatul Banffy din Cluj. Toate aceste proprietati au fost revendicate de urmasii fostilor proprietari. Valoarea de piata a fiecarei astfel de proprietati se poate ridica la mai multe milioane de euro, potrivit analistilor. Interesul romanilor si al investitorilor straini deopotriva pentru cladirile istorice tradeaza viitorul trend din domeniul imobiliar: valorificarea vechiului. Primele tranzactii semnificative cu astfel de proprietati au fost deja finalizate. \"Palatul Stirbei de pe calea Victoriei, cat si cel din Brasov au fost vandute unor investitori romani pentru o suma cumulata ce depaseste 10 milioane de euro, interesul de achizitionare fiind generat de valoarea de patrimoniu a imobilelor, de locatia acestora si de suprafetele mari de teren aferente\", spune Radu Adrian Lucian, PR manager al companiei imobiliare Eurohouse, fara a preciza identitatea cumparatorilor. Vanzatorii au fost urmasii familiei Stirbei. Dupa explozia noului pe piata imobiliara romaneasca, tradusa prin construirea frenetica de ansambluri rezidentiale, cartiere de vile si cladiri de birouri, cladirile de patrimoniu incep incet sa se remarce prin simplul fapt ca sunt deosebite. Vechi dar pretioase, poate nu in cea mai buna stare, si fara pretentii de casa inteligenta, insa cu ceva ce nu poate fi egalat: istorie proprie. Iar asta pentru ca oriunde in lume si in orice domeniu, vintage-ul este mereu la moda, o marca a exclusivitatii si a prestigiului. ColosseumCea mai scumpa proprietate istorica a pietei imobiliare din Romania, potrivit analistilor, este Palatul Bragadiru, supranumit Colosseum. In schimbul a 26 de milioane de euro, oricine se poate trezi rege in mijlocul metropolei, intr-o cladire atat de mare incat poate adaposti fara probleme cateva sute de persoane. Calitate care o califica, alaturi de pretul foarte ridicat, pentru amenajarea unui hotel de lux. Proprietarii Colosseum sunt Ivona Fulicea, Ion Mihnea Romalo, Ana Constandaky si Irene de l\'Epinay, urmasii familiei Bragadiru.Palatul Bragadiru se recomanda in principal prin dimensiunea sa: peste 7.100 de metri patrati de suprafata utila. Mai clar - cat 236 de garsoniere standard. Inca 200 de metri patrati pentru cel de-al doilea corp de cladire. Plus inca peste 12.000 de metri patrati de teren, pe care se desfasoara terasa si fosta gradina de vara a palatului. Si toate astea in centrul Capitalei, la o aruncatura de bat de cladirea in a carei umbra se afla: Palatul Parlamentului. In al doilea rand supranumele palatului ar putea fi, fara nici o exagerare, \"somptuozitate\". Ornamentele abunda, atat in interior cat si in exterior: statui grecesti inserate in fatada cladirii, coloane impodobite, scari interioare impozante si nu in ultimul rand o imensa sala de bal. Palatul a fost construit intre anii 1905 -1911, destinatia sa initiala fiind aceea de Palat al Culturii pentru angajatii Fabricii de Bere Bragadiru. \"Ceea ce este remarcabil la aceasta proprietate este proximitatea de centru si suprafata foarte mare de teren de care dispune. Elementele de arhitectura sunt cu adevarat remarcabile, iar scara interioara este de asemenea foarte impunatoare. Luand in considerare dimensiunea si decoratiunile interioare si exterioare, preconizez ca viitoarea destinatie a acestui i-mobil va fi aceea de hotel\", spune Ion Radu Zilisteanu, director al grupului de firme Intermedias.Palatul StirbeiO alta proprietate impresionanta situata la 20 km de Bucuresti este Palatul Stirbei din Buftea, de curand retrocedat celor 18 mostenitori ai familiei Stirbei \"la pachet\" cu cele doua palate care au fost deja vandute - unul tot in Bucuresti, pe Calea Victoriei 107, fostul Muzeu al Ceramicii si Sticlei, iar celalalt in Brasov. Mai putin impunator ca suprafata si ornamente decat Colosseumul, Palatul Stirbei compenseaza prin intinderea domeniului. Palatul cu blazonul familiei Stirbei troneaza in mijlocul unui parc de dimensiuni impresionante, intins pe nu mai putin de 24 de hectare, cu alei serpuite sub castani, pini argintii si magnolii si gradini care inca mai pastreaza stilul britanic specific sfarsitului secolului XVIII. Iar daca toate acestea n-ar fi fost de ajuns, proprietatea mai dispune si de un lac interior cu ponton de acces la Raul Colentina, de un conac cu o suprafata de 280 mp, o sera de 10.800 de metri patrati si o capela, construita in stil neogotic cu influente renascentiste, de catre arhitectul Louis Blanc, avand o scara dubla din marmura de Cararra si picturi apartinand lui Gh. Tattarescu.Edificiul a fost construit in anul 1864, in apropiere de Bucuresti, pe malul raului Colentina, de catre Alexandru Stirbei, in stil neogotic, dupa planurile cunoscutului arhitect francez Sanjouand, si se intinde pe o suprafata de 2.400 mp, structurati pe parter, subsol si 2 etaje. Nimic din fatada Palatului Stirbei nu aminteste de opulenta Colosseumului, arhitectura sobra cu ancadramente de piatra si motive decorative simple de factura gotica conferind cladirii mai degraba o aura romantica. Interiorul insa este bogat in decoratiuni sculptate in lemn de brad, elementul cel mai spectaculos fiind scara interioara, realizata din stejar si inscriptionata cu blazonul si monograma familiei. Plafoanele din lemn sculptat sau pictat, semineul cu blazon, lambriurile, blazoanele prezente deasupra usilor, toate contribuie la crearea unui ambient deosebit, cele 30 de camere ale palatului functionand de altfel ca unitate hoteliera de 4 stele, pana in luna martie a acestui an, cand a fost restituita mostenitorilor de drept ai familiei Stirbei.Cunoscatorii cred ca palatul isi va pastra cel mai probabil aceasta destinatie si in viitor. \"Luand in considerare zona in care este amplasat si caracteristicile cladirii, viitoarea destinatie a palatului Stirbei ar putea fi aceea de regim hotelier, turistic si de agrement, iar printre potentialii cumparatori s-ar putea numara lanturile hoteliere si marii investitori in domeniul turismului. In acelasi timp, trebuie luata in calcul si ideea dezvoltarii unui proiect rezidential, tinand cont de dimensiunile proprietatii si de potentialul zonei\", crede Marius Croitoru, Senior Broker al companiei Eurohouse.Vile cu parfum de epocaVilele de patrimoniu, cu rezonanta istorica si arhitectura veche, preferatele ambasadelor, sunt o optiune mai accesibila. Preturile acestora sunt ceva mai mici, de la 500.000 pana la 7-8 mil. euro. Una dintre cele mai importante astfel de proprietati aflate pe piata este Casa Gafencu, situata in zona Kisseleff, edificata intre anii 1936-1938. Proprietatea este evaluata la peste 1,5 mil. euro.Numele diplomatului roman Grigore Gafencu contribuie partial la valoarea acestui imobil. Om politic al perioadei interbelice, cunoscut memorialist, gazetar si deputat, Grigore Gafencu ajunge ministru al afacerilor straine in 1938. Instabilitatea politica a perioadei duce la continuarea activitatii acestuia in exil, alaturi de alte personalitati de seama impreuna cu care propaga \"Miscarea Europeana\", federalizarea statelor europene, inclusiv a Romaniei. Arhitectura vilei impartaseste ceva din personalitatea primului sau proprietar. Amplasata pe un teren de 800 de metri patrati, cu resedinte diplomatice invecinate si detalii de stil originale bine conservate (seminee impunatoare, vitralii, feronerie, arcade), se remarca in principal prin spatiile generoase (cu un living de 80 mp si dormitoare de 30-45 mp), ce acceseaza prin deschideri impozante gradina si terasa relaxanta. Toate acestea ridica proprietatea la rangul de \"bijuterie arhitecturala\" a perioadei interbelice. In zona veche a Bucurestiului, delimitata de strazile Hristo Botev, Corneliu Coposu, Splaiul Independentei, Calea Victoriei, Regina Elisabeta si Bulevardul Carol, cererea de cladiri de patrimoniu este in crestere, un motiv suplimentar fiind caracterul ultracentral, precum si mult asteptata reconstructie care va reda Capitalei zona de lux. Specialistii cred ca aceasta nu este insa decat o \"incalzire\", in conditiile in care la intrarea in Uniunea Europeana se asteapta o cerere foarte mare pentru acest gen de imobile din partea investitorilor straini. Strainii par a fi interesati in special de imobile de prin anii \'30- \'40, localizate in zona Piata Rosetti sau in zona veche a centrului istoric. Pe strada Hristo Botev, cladirile antebelice ce se apropie de centenar ii asteapta sa le redea frumusetea de altadata. Agentii imobiliari care se ocupa de acestea spun ca potentialul lor e mare, iar preturile relativ scazute. De exemplu, un elegant imobil din 1913, construit in stilul \"art nouveau\" costa in jur de 500.000 de euro. Iar asta pentru o suprafata construita de 720 mp, compartimentata in 15 camere, doua scari interioare, si doua curti interioare care ofera lumina naturala. \"O asemenea cladire ar putea deveni un minunat ansamblu de duplexuri si galerii comerciale la parter\", crede Doina Ionita, agent imobiliar la agentia Euroest.Resedinta istorica - aventura costisitoareCu toata aura de exclusivitate si prestigiu a acestor cladiri, potentialii cumparatori sunt prea putin tentati de achizitionarea lor in scopul de a le transforma in resedinte, si asta din ratiuni practice: structura de rezistenta slabita, instalatiile electrice si sanitare cu probleme, care cel mai probabil nu pot satisface cerintele vietii cotidiene, la care se adauga complicatii suplimentare in cazul unui imobil de patrimoniu pentru care orice modificare trebuie autorizata si de Ministerul Culturii. Orice regula are si exceptii, iar in acest caz ele sunt reprezentate de iubitorii de arhitectura veche, care odata ce s-au indragostit de o asemenea cladire sunt dispusi sa plateasca orice suma pentru a o transforma in casa viselor lor. Cunoscatorii pietei recunosc ca exista un cerc restrans de persoane care cumpara asemenea imobile cu valoare istorica pentru a locui in ele, fara a fi interesati de vreun profit. Membrii acestui cerc apartin segmentului superior al clasei mijlocii si dispun de mijloace materiale suficiente. Acestia au un nivel cultural peste medie, cunostinte temeinice de arhitectura si arta si sunt atrasi de elementele arhitecturale istorice.Dupa estimarile lui Zilisteanu, ponderea romanilor in totalul celor care investesc in proprietati istorice este de aproximativ 40%. Artur Silvestri, director general al SGA Romania-Institutul de Consultanta Imobiliara si fondator al Asociatiei Romane pentru Patrimoniu, crede ca un cumparator occidental are o intelegere superioara pentru ceea ce inseamna viitorul pietei de conace sau castele, intuindu-i mai bine potentialul. Castel la mica publicitateDaca imobilele de patrimoniu au constituit o prezenta relativ constanta pe piata imobiliara romaneasca, ce-i drept intr-un numar destul de mic, tranzactiile cu castele au lipsit aproape cu desavarsire, ceea ce face cu atat mai interesant debutul retrocedarilor in masa.Primul castel de vanzare, situat la 40 de km de Brasov, a aparut in paginile de mica publicitate ale unor cotidiene in anul 1993. Pretul cerut de contele maghiar, proprietar la acea vreme, a fost de 170.000 de dolari, o suma destul de ridicata pentru acea perioada, motiv pentru care initial nu au existat cumparatori. In Bucuresti palatele au aparut pe piata imobiliara ceva mai tarziu. In 1996, Palatul Mic al mitropolitului Nifon din Filaret a fost adjudecat pentru doar 150.000 de dolari. Un adevarat chilipir daca ar fi sa ne gandim ca astazi la acest pret mai poti cumpara doar un apartament de 4 camere intr-o zona centrala.Imobile ce se asteapta a fi retrocedatePalatul Banffy Cluj Palatul Teleky Gornesti Castelul de la Arcus Covasna Castelul Bethlen din Beclean Castelul de la Arcalia Castelul de la Borsa Castelul de la Cris-Mures Castelul de la Brancovenesti Castelul Huszar din Reghin Conacul Krupenscki din Podoleni - Neamt Casa Naco (Sinnicolau Mare)