Cum a fost Enescu 2009
Timp de o luna, in lumea buna a Bucurestilor s-a auzit o singura fraza - “Ne vedem diseara la concert”. Fie ca isi dadeau intalnire la Ateneu, la Sala Palatului sau in aer liber, in Piata Revolutiei, amatorii de muzica clasica aveau programul pentru septembrie stabilit cu mult inainte, cand si-au rezervat biletele la Festivalul George Enescu.
Asa arata, o data la doi ani, inceputul toamnei in Capitala, unde artisti faimosi si mari orchestre ale lumii vin sa il sarbatoreasca pe cel mai mare compozitor roman. "Presa internationala prezenta la eveniment a spus ca, din punctul de vedere al programelor si al organizarii, festivalul este in top 3 european, dupa Festivalul de la Lausanne si la egalitate cu Festivalul de la Salzburg", spune Mihai Constantinescu, directorul Artexim, societatea care organizeaza evenimentul.
Festivalul a demonstrat cu cifre cum a ajuns in top 3 al festivalurilor de gen din Europa. Cu un buget de sapte milioane de euro si spectacole sustinute de 185 de solisti si orchestre, festivalul de la Bucuresti a atras aproape 100.000 de spectatori. 40% dintre bilete au fost rezervate inca din luna mai, evenimentele din cadrul festivalului fiind aproape in totalitate vandute.
"Seria Concertelor de la Miezul Noptii de la Ateneu a fost vanduta in totalitate, ca si cinci dintre concertele de la Sala Palatului si evenimentele de la Teatrul National, iar cele de la Opera in proportie de 98%", a declarat Valentin Vasiloiu, director executiv al Eventim, reteaua prin care au fost puse in vanzare biletele.
Timp de aproape o luna, la Bucuresti au fost prezenti 3.000 de muzicieni si artisti celebri, care fie au concertat in cadrul festivalului, fie s-au inscris la una dintre cele trei sectiuni din concurs. La cea de-a XIX-a editie au participat 13 orchestre mari din Europa, 14 orchestre de camera, 19 formatii camerale, sase coruri, 41 de solisti in concerte si sase solisti in recital, care au prezentat peste 280 de lucrari.
Cele mai scumpe spectacole, pentru care organizatorii au alocat 400.000 de euro, au fost cele sustinute de Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, care a concertat in doua seri la Sala Palatului.
Baletul din Monte Carlo
Un grup de prieteni. Asa vede Jean-Christophe Maillot, directorul coregraf al Les Ballet de Monte Carlo, compania pe care o conduce. Cei 45-50 de dansatori provin din 23 de tari diferite. Costumele baletului La Belle, pus in scena la Teatrul National din Bucuresti, au fost realizate de costumierul Philippe Guillautel, care este cunoscut mai ales pentru ca a realizat costumele pentru festivitatile de la Jocurile Olimpice de la Albertvillle. Spectacolul a fost prezentat in cadrul Intalnirilor JTI.
Yo-Yo Ma
Violoncelistul Yo-Yo Ma are la activ 14 premii Grammy. Nascut la Paris din parinti de origine chineza, artistul a infiintat proiectul Silk Road Project, cu scopul de a promova traditiile culturale de-a lungul rutelor comerciale pe Drumul Matasii.
Joshua Bell
Joshua Bell este considerat unul dintre cei mai buni violonisti ai lumii. Artistul american a devenit faimos si printre profani datorita experimentului ziarului Washington Post, care a organizat la metroul din capitala americana un concert de 45 de minute cu piese clasice, interpretate la o vioara Stradivarius. La Bucuresti, unde a fost prezent pentru a doua oara consecutiv la un festival Enescu, Bell a interpretat Simfonia Spaniola de Edouard Lalo.
Nigel Kennedy
Nigel Kennedy (in continuare copilul teribil al muzicii clasice, desi are 51 de ani) a venit la Bucuresti pe ultima suta de metri, ca inlocuitor al pianistei Martha Argerich. Kennedy a interpretat, alaturi de Orchestra Regala din Londra, compozitii ale lui George Enescu, Ludwig van Beethoven sau Maurice Ravel. Kennedy este faimos pentru abordarea diferita a muzicii clasice, care este evidenta atat in ceea ce priveste interpretarea, cat si tinuta de scena. Pe o scena pe care artistii apar in mod obisnuit in fracuri, Nigel Kennedy a semanat mai degraba cu Gavroche.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
- Alegătorii americani bărbaţi, superponderali, care nu au studii superioare, care nu au prieteni şi care sunt loviţi în masculinitatea lor, au înclinat balanţa în favoarea lui Donald Trump. Într-o analiză, New York Times, unul dintre cele mai importante ziare americane, spune că diviziunea pe diplome a devenit cea mai importantă diviziune în viaţa americană
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro