Arhitectură şi ficţiune
Acolo unde arhitecţii şi inginerii sunt constrânşi de legislaţia de urbanism, de norme de siguranţă şi de legile fizicii, artiştii îşi pot da frâu liber imaginaţiei. Ajutaţi de tehnologia modernă, aceşti artişti se folosesc de fotografii ale unor clădiri reale pe care le manipulează digital după cum doresc, creând imagini care ar fi posibile numai în vise, acolo unde toate regulile se anulează.
Rezultatele muncii lor se încadrează în ceea ce se poate numi ”ficţiune arhitecturală“, scrie CNN, iar printre cele mai spectaculoase exemple se numără seria de case zburătoare a fotografului francez Laurent Chéhère, în care case din două cartiere din Paris par a zbura ca nişte zmee pe cer, ori seria de arhitectură imposibilă a artistului belgian Filip Dujardin, ale cărui imagini prezintă structuri noi care sunt de fapt colaje din bucăţi disparate de clădiri.
Un alt artist belgian, Xavier Delory, este interesat de impactul degradării urbane asupra construcţiilor, iar lucrările sale prezintă clădiri proiectate de arhitecţi celebri de altădată prelucrate digital să pară vandalizate sau acoperite de graffiti.
Artistul susţine că astfel doreşte să atragă atenţia asupra fragilităţii istoriei şi modului în care societatea alege să acorde importanţă sau nu conservării creaţiilor trecutului. Altora le vine ideea de a se juca cu clădirile atunci când merg în vacanţă într-un oraş care-i inspiră, ca spaniolul Victor Enrich, a cărui primă încercare a fost făcută cu peisajele urbane din capitala Letoniei, Riga, care au deschis o serie de lucrări intitulată ”Portrete de oraşe“.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro