Brutariile cu pretentii din Tokio, unde gurmanzii pot gasi tot felul de specialitati de panificatie si patiserie care mai de care mai imbietoare, nu mai seamana cu magazinele clasice din domeniu, ci mai degraba cu niste mici muzee sau galerii de arta. Asa se prezinta magazinul etalon al unui important lant de brutarii din Japonia, Donq, ajuns la 140 de unitati, renovat recent pentru a tine pasul cu ultima moda in domeniul brutariilor din capitala nipona. Croissantele sau chiflele sunt prezentate ca niste bijuterii in casete de sticla. Fiecare produs este pregatit manual si copt in cuptoare de piatra.

Donq si-a promovat, de altfel, inca din anii saizeci produsele de brutarie ca pe niste articole de moda, moment in care era un semn de eleganta sa te afisezi prin Tokio cu baghete in pungi de hartie cu sigla firmei. Noile brutarii din capitala nipona seamana mai degraba cu micile magazine exclusiviste de moda ale metropolei: marfa nu e stivuita sau ingramadita, ci artistic etalata, iar angajatii o manipuleaza numai cu manusi albe de plastic. Si, intocmai ca la magazinele de moda al caror model l-au imprumutat, brutariile isi vand produsele la preturi deloc scazute: o bagheta de mici dimensiuni costa 380 de yeni (circa 2,8 euro), in timp ce o paine taraneasca in a carei compozitie intra drojdie naturala si faina ecologica poate ajunge pana la 800 de yeni (6 euro). Clientii se inghesuie sa le cumpere, deoarece, pe langa faptul ca sunt mai sanatoase decat produsele de panificatie obisnuite, le dau si satisfactia produsa de achizitionarea unui articol de moda scump.