Cum putem interpreta cea mai mare achiziţie efectuată vreodată de compania fondată de Mark Zuckerberg, un sfert din banii pe care Facebook îi avea disponibili? În primul rând este o realizare a celor doi fondatori ai Instagram, Kevin Systrom şi Mike Krieger. Este pur şi simplu o mare lovitură pentru cei doi să vândă o companie care nu are nici măcar doi ani de la înfiinţare, cu un număr incert de angajaţi, între 12 şi 6, în funcţie de sursă, lipsită de venituri şi cu un număr rezonabil de utilizatori - în jur de 30 de milioane (pare mare, dar în termeni de internet nu este - comparaţi cu cei 845 de milioane de utilizatori pe care îi are Facebook).

Pe de altă parte, miza jocului nu este miliardul pe care Mark Zuckerberg l-a plătit, ci, în mod cert, suta de miliarde de dolari cu care Facebook ţinteşte să se înnobileze în urma apropiatei listări la bursă. Iar construirea unei imagini prietenoase cu userii, din toate punctele de vedere, este extrem de importantă pentru compania de social media. Facebook este, observă analiştii de specialitate, o companie centrată pe desuetul computer şi pe capabilităţile acestuia, în timp ce Instagram este o companie dedicată zonei smartphone, aflată în plină ascensiune, iar produsul lor este gratuit, prietenos, lejer în utilizare. Dovadă este succesul fulminant - userii postează cinci milioane de fotografii zilnic. Pe de altă parte, aplicaţia Facebook pentru telefoane mobile este destul de criticată de cei ce o folosesc, pentru că este lentă, nu funcţionează foarte bine şi nu excelează la capitolul intuitivitate.

Acum, integrarea lejerităţii Instagram în milităria care a devenit Facebook este esenţială. O altă speculaţie, dorinţa lui Zuckerberg de a absorbi un potenţial rival sau de a preveni o mişcare similară din partea unui concurent important, precum Twitter sau Google, este mai puţin probabilă, deşi posibilă.

Instagram a finalizat recent o rundă de finanţare de 50 milioane de dolari în cadrul căreia a fost evaluată la 500 milioane de dolari. Aplicaţia permite utilizatorilor să adauge filtre şi efecte fotografiilor de pe smartphone şi tablete Apple sau Android pe care să le publice ulterior pe reţele de socializare, inclusiv pe o reţea proprie a dezvoltatorului. Iniţial disponibilă doar pe iPhone şi iPad, compania a lansat recent şi o variantă de aplicaţie pentru Android, descărcată rapid de peste un milion de utilizatori.

Compania susţine că până la finalul anului trecut utilizatorii aplicaţiei au încărcat pe reţele de socializare circa 400 milioane de fotografii. Un rezultat excepţional pentru o companie care era în urmă cu circa 500 de zile o idee neclară a doi absolvenţi de Stanford. Dar trebuie spus că Systrom, acum directorul executiv al Instagram, era vizat de Zuckerberg de ceva vreme. În 2004 Kevin Systrom dezvoltase un serviciu numit Photobox, care permitea trasmiterea de fotografii de mari dimensiuni. Photobox i-a atras atenţia şefului Facebook, care i-a oferit o slujbă lui Systrom. Acesta a decis să îşi termine studiile, relatează New York Times şi să îşi încerce norocul cu Burbn, un proiect în domeniul fotografiei digitale.

Proiectul nu a avut succes în ciuda unei finaţări de 500.000 de dolari, dar a constituit o bună bază de lansare pentru Instagram. Achiziţia marchează o excepţie de la strategia Facebook, care de obicei cumpără companii foarte mici pentru a absorbi angajaţii de valoare. Ulterior, Facebook elimină de pe piaţă produsele companiei achiziţionate sau construieşte variante similare integrate în propriile servicii. Instagram va continua să funcţioneze, iar Facebook va participa la construcţia serviciilor companiei. Facebook vrea să atragă 5 miliarde de dolari prin oferta publică iniţială pregătită pentru luna mai,

reţeaua de socializare aşteptând să fie evaluată la 100 miliarde de dolari.