Jocurile elementare, la care aveau acces doar cei cu computere foarte scumpe, ţin de un trecut (care pare foarte) îndepărtat. Industria a prins contur în anii 1970; astăzi, milioane de copii şi adulţi se aventurează în lumi virtuale, rezolvă puzzle-uri, salvezează prinţese şi înving răufăcători pe PC-uri, smartphone-uri sau console.

Industria dezvoltării de jocuri video va ajunge la o valoare estimată de peste 97 miliarde de euro anul acesta la nivel mondial, ceea ce înseamnă un avans de 7,8% faţă de 2016. Firma de cercetare de piaţă specializată pe gamining Newzoo anticipează că piaţa va creşte cu o rată de 6,2% până în 2020, atingând o valoare de 114,6 miliarde de euro. Asia-Pacific este cea mai mare regiune, China fiind cea mai mare piaţă a dezvoltărilor de jocuri video, cu o valoare estimată de 24,5 miliarde de euro în 2017.

Segmentul cel mai profitabil este cel dedicat mobilelor: dezvoltatorii de jocuri pentru smartphone-uri şi tablete vor genera venituri de 41,1 miliarde de euro, adică 42% din totalul pieţei. Jocurile video destinate consolelor vor genera anul acesta venituri de 29,8 miliarde de euro (31% din piaţă), iar PC-ul 26,2 miliarde de euro (27%).

Abilităţile tehnice ale românilor au atras de-a lungul anilor foarte multe companii IT internaţionale, inclusiv pe segmentul de dezvoltare a jocurilor video. Printre primele şi cele mai importante sunt subsidiarele Ubisoft şi Electronic Arts. Compania franceză Ubisoft este una dintre cele mai vechi pe plan local, venind în România la puţin timp după Revoluţie, în 1992; Electronics Arts a înfiinţat o subsidiară pe plan local în 2005 cu divizia de jocuri pentru telefoane EA Mobile.

Peisajul dezvoltatorilor de jocuri pe vremea aceea era populat de subsidiare ale companiilor internaţionale; acum numărul actorilor este mai mare şi reuneşte deopotrivă companii mari precum şi studiouri mici, cu trei-patru angajaţi, care produc jocuri video pentru piaţa locală, dar în special pentru alte pieţe; veniturile generate sunt de ordinul milioanelor de euro. ”Industria jocurilor video este una dintre cele mai dinamice şi este în continuă creştere. Avansul pieţei de jocuri mobile şi faptul că dispozitivele sunt tot mai accesibile au dus la o democratizare a jocurilor video. Tot mai mulţi oameni au acces la ele şi au descoperit o pasiune pentru jocurile casual - de la copii până la seniori“, spune Sebastien Delen, managing director la Ubisoft Bucureşti.

Cei mai mare cinci dezvoltatori de jocuri video de pe piaţa locală - Ubisoft, Electronic Arts Games, Gameloft, Amber Studio şi King - au avut afaceri cumulate de 459,1 mil. lei (100,3 mil. euro) în 2016, mai mult cu 6,7% faţă de 2015, conform calculelor realizate pe baza datelor publicate pe site-ul Ministerul Finanţelor. Per total, în 2016, veniturile studiourilor din România au ajuns la 112 milioane de dolari, spune Sebastien Delen, care citează raportul Newzoo, adăugând că ”industria jocurilor video este în continuă creştere“.

Şi profitabilitatea celor cinci studiouri a avansat în 2016, profitul net cumulat ajungând la 28,5 milioane de lei (6,2 mil. euro), un plus de 46%, ritm de două ori mai alert faţă de cel înregistrat în 2015 comparativ cu 2014. ”Trecem printr-o metamorfoză. Până de curând, eram priviţi ca India Europei, pentru că ofeream servicii pe bani puţini, dar în ultimii ani am reuşit să schimbăm această percepţie, crescând nivelul serviciilor şi al costurilor. Intrăm într-o zonă de normalitate“, spune Dragoş Hâncu, fondator al Amber Studio, cel mai mare studio independent de jocuri din România. Tot el adaugă: ”Tendinţa naturală este ca afacerile studiourilor să crească. Facem parte dintr-o piaţă globală în expansiune. Creşterea poate fi spectaculoasă dacă acest trend este susţinut de legislaţie şi educaţie“. Veniturile sunt generate de proiecte de dezvoltare pentru piaţa externă, în general; doar o mică parte din vânzările acestora provin din livrările de pe piaţa din România.

Compania franceză Ubisoft a avut anul trecut cea mai mare cifră de afaceri pe plan local - 168,4 milioane de lei (36,8 mil. euro), cu un avans de 14,8% faţă de 2015; profitul net a crescut cu 68,9%, ajungând la 9,8 milioane de lei (2,1 mil. euro). Următorul în topul firmelor de profil este Electronic Arts, cu afaceri de 145,4 mil. lei (31,7 mil. euro) în 2016, mai mari cu 9,1% faţă de 2015; profitul de anul trecut s-a plasat la 9,9 milioane de lei (2,2 mil euro). Locul trei este ocupat de Gameloft, cu afaceri de 105 milioane de lei (22,9 mil. euro) şi profit de 4,2 milioane de lei (0,9 mil. euro). ”Este foarte important însă de menţionat că în România sunt studiouri de dezvoltare şi nu de business, iar vânzările de jocuri se fac prin distribuitori autorizaţi, şi nu direct prin dezvoltatori“, spune Delen.

Amber Studio, cel mai mare studio de jocuri independent din România, a avut în 2016 o cifră de afaceri de 29,4 milioane de lei (6,4 mil. euro), mai mult cu 52,5% faţă de 2015; în acelaşi interval, profitul a scăzut cu 11%, la 3,8 milioane de lei (0,8 mil. euro).

”Dacă până acum motorul de creştere au fost multinaţionalele, ne aşteptăm ca anul acesta şi în viitor creşterea să vină mai degrabă din partea firmelor româneşti“, spune Cătălin Butnariu, general manager la Carbon, incubator de jocuri video, şi preşedintele RGDA (Romanian Game Developers Association). El estimează că sunt cam 60-70 de firme mici în acest domeniu pe plan local şi se aşteaptă ca ”numărul de studiouri dezvoltatoare de jocuri din România să crească semnificativ în anii următori“. Un exemplu de firmă mică care se bucură de succes este studioul Killhouse Games, format din trei persoane şi despre care Business Magazin a scris în urmă cu un an; ei au produs un joc numit Door Kickers şi l-au vândut direct pe platforma online de jocuri video Steam. Afacerea celor trei a generat un profit net de 2,4 milioane de lei în 2015 şi 1,4 milioane de lei în 2016, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe, la o cifră de afaceri de 3,2 milioane de lei în 2015, respectiv 2 milioane de lei anul trecut.

Un alt exemplu edificator este studioul de dezvoltare de jocuri video numit Those Awesome Guys, cu o cifră de afaceri de 4,3 milioane de lei şi cu un profit de 2,8 milioane de lei în 2016, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Those Awesome Guys a fost înfiinţat de Nicolae Berbece în 2012, iar în momentul de faţă echipa este formată din alţi şase oameni, dintre care patru sunt străini, conform informaţiilor disponibile pe site-ului dezvoltatorului. Jocul produs de ei se numeşte Move or Die şi a fost lansat pe 21 ianuarie 2016 pe Steam. Până în prezent, jocul a obţinut peste 4.200 de recenzii pozitive şi 600 negative şi a primit diferite premii, precum ”Cel mai bun multiplayer“ la Indie Prize Europe 2015. Aşadar, un sigur joc a generat profit de milioane de lei pentru echipa din Bucureşti.

Studioul de jocuri din Bucureşti al companiei suedeze King, care de anul trecut este parte a gigantului american Activision Blizzard, a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 10,9 mil. lei (2,4 mil. euro), în scădere cu 68% faţă de anul anterior. Profitul net al companiei din Bucureşti s-a situat în 2016 la 0,82 mil. lei, în scădere cu 59% faţă de anul anterior, iar numărul mediu de angajaţi s-a redus aproape la jumătate, de la 92 în 2015, la 48 anul trecut. Scăderea se datorează faptului că studioul local s-a reprofilat într-unul exclusiv de QA (testare), iar astfel au dispărut departamentele de producţie, creaţie şi business analysis. în cadrul companiilor producătoare de jocuri lucrează în jur de 7.000 de persoane, adică 4,2% din totalul angajaţilor în IT din România, conform datelor Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2015.

URMĂTORUL NIVEL. 

Andrei Lopată şi-a început cariera la Ubisoft ca technical director încă de când era student, iar după ce a absolvit Universitatea Politehnica din Bucureşti s-a alăturat celor de la Gameloft, unde a fost manager al studioului din Bucureşti. A făcut un pas important în carieră în 2007, când a fost numit manager general al Vivendi Games; din 2012 a început dezvoltarea la Atypical Games.