Într-o lume în care inteligenţa artificială (AI) şi tehnologiile emergente au început să redefinească modul în care trăim şi lucrăm, liderii din toate domeniile trebuie să se adapteze rapid. Aceasta a fost esenţa discursurilor susţinute la IQ Digital Summit Oradea de două personalităţi influente în domeniul inovaţiei şi leadershipului: Cassie Kozyrkov, fost Chief Decision Scientist la Google, şi Riaz Shah, profesor de practică pentru inovaţie şi leadership la Hult International Business School. De asemenea, Marius Moga a venit cu perspectiva creativ-românească asupra fenomenului. Cum transformă AI şi noile tehnologii economiile globale, locurile de muncă şi chiar vieţile noastre personale?

În 2023, am ajuns să creăm un nou embrion folosind o celulă stem”, este una dintre afirmaţiile surprinzătoare poate pentru unii care s-au regăsit şi în discursul profesorului Riaz Shah, unul dintre speakerii principali ai evenimentului IQ Digital Summit, organizat recent la Oradea. Acest progres revoluţionar în biotehnologie vine cu implicaţii majore pentru viitorul sănătăţii umane şi al longevităţii. Shah a subliniat că, datorită descoperirilor din acest domeniu, este posibil ca speranţa de viaţă să crească până la 120 de ani, iar acest lucru aduce cu sine întrebări importante mai ales în ceea ce priveşte organizarea vieţilor noastre. „Ce veţi face cu cei 30 de ani în plus de viaţă sănătoasă?” a întrebat el publicul. Este clar că, odată cu creşterea longevităţii, va fi nevoie de o regândire a etapelor de viaţă, în special a conceptului de pensionare. „Nu poţi trăi până la 120 de ani şi să nu lucrezi până la cel puţin 80”, a adăugat profesorul, subliniind că va fi necesar un nou echilibru între perioadele de muncă, învăţare şi timp liber. „Să lucrăm până la în jur de 60 de ani, să ne retragem într-o rulotă, să jucăm golf şi să murim - asta nu mai funcţionează. Este foarte dificil să înveţi destul în primii 20 de ani pentru a continua încă 80. Şi este dificil să lucrezi doar 40 de ani şi să câştigi suficient pentru a trăi încă 40 de ani. Acest model este deja depăşit, cred eu. Aşadar, trebuie să regândim lucrurile. Trebuie să privim situaţia altfel şi să spunem că da, va exista o perioadă de învăţare la început, dar după aceea, de-a lungul vieţii, voi petrece timp învăţând, lucrând şi jucându-mă, toate în mod echilibrat. Nu are sens să încerci să urci pe Everest când eşti la pensie, la 60 de ani. Ar trebui să o faci la 40. Ia-ţi timp şi fă asta.” Shah a oferit şi propriul său exemplu: la 62 de ani, i se pare absurd să se retragă din activitate. „De ce să nu lucrez atâta timp cât sunt sănătos? Companiile care îşi dau seama de asta şi care valorifică această schimbare vor avea mai mult succes. Pe măsură ce lumea se schimbă rapid, companiile trebuie să se adapteze şi ele rapid. Problema este că, cu cât eşti mai de succes, cu atât îţi este mai greu să te adaptezi. Asta este valabil şi pentru companii, şi pentru lideri. Cu cât ai mai mult succes, cu atât îţi este mai greu să schimbi ceva. Oamenii de succes au 50 de motive pentru care nu vor să schimbe nimic.” Companiile vor trebui să găsească modalităţi de a valorifica aceste perioade prelungite de muncă, iar liderii vor trebui să fie mai flexibili şi să creeze un mediu care să susţină angajaţii pe termen lung. Shah a subliniat că va fi necesar un echilibru mai mare între muncă, învăţare şi timp liber, iar carierele noastre vor trebui să fie adaptabile pe tot parcursul vieţii.

Shah a vorbit şi despre una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă societăţile dezvoltate: scăderea natalităţii. „Rata de înlocuire necesară pentru a menţine o populaţie constantă în ţările dezvoltate este de 2,1 copii per femeie. Cu toate acestea, în multe ţări, natalitatea a scăzut dramatic. În urmă cu 50 de ani, femeile aveau în medie aproape cinci copii, dar acum această cifră este sub jumătate şi se aşteaptă să scadă şi mai mult”, a explicat el. El a oferit exemplul Italiei, unde rata natalităţii a scăzut la 1,2 copii per femeie. „Populaţia Italiei, acum de 60 de milioane, se va reduce la o treime în doar două generaţii. Singurul motiv pentru care populaţia nu a scăzut încă este imigraţia, dar fără aceasta, Italia ar fi în declin,” a spus Shah, adăugând că România se confruntă cu o situaţie similară. „România are acum una dintre cele mai scăzute rate ale natalităţii din ultimii 134 de ani.” Imigraţia devine un factor esenţial în compensarea declinului demografic, dar acest fenomen aduce şi provocări economice şi sociale. În România, populaţia a crescut cu 10.000 de persoane în 2023, însă această creştere a fost susţinută de 82.000 de imigranţi, fără de care România ar fi pierdut 70.000 de locuitori. Aceasta reflectă o tendinţă globală, iar Shah a avertizat că aceste schimbări vor avea implicaţii serioase asupra economiei şi asupra modului în care companiile îşi gestionează resursele umane. „România are acum cu 735.000 mai multe persoane peste 65 de ani decât sub 50 de ani, ceea ce înseamnă că societatea  îmbătrâneşte rapid. Acest fenomen va duce la creşterea impozitelor şi la prelungirea perioadei de lucru. Mulţi dintre cei din această sală probabil se vor pensiona aproape de 80 de ani”, a concluzionat Shah. Pe lângă schimbările demografice, diferenţele culturale şi generaţionale dintre pieţele dezvoltate şi cele emergente reprezintă o provocare majoră pentru companiile care îşi extind activitatea la nivel internaţional. Shah a subliniat că pieţele din Asia şi Africa sunt în plină expansiune, cu populaţii tinere şi în creştere, în timp ce ţările din Europa şi America de Nord se confruntă cu o îmbătrânire rapidă a populaţiei. „Dacă sunteţi o companie din Japonia, Germania sau România şi încercaţi să vindeţi în Africa sau Asia, aveţi de înfruntat nu doar o diferenţă culturală uriaşă, dar şi o diferenţă de generaţii. De exemplu, un german de 47 de ani încearcă să vândă unui nigerian de 19 ani. Practic, ar putea fi bunicul său. Acest lucru schimbă complet dinamica interacţiunii şi abordarea vânzărilor pe aceste pieţe”, a explicat Shah.

Momentele Gutenberg, în curând, business as usual. În cadrul prezentării sale, Riaz Shah a abordat şi schimbările de atitudine a angajaţilor în ceea ce priveşte locul de muncă, cerinţele acestora şi efectele tehnologiei asupra industriei. El a subliniat că angajaţii, mai ales în contextul postpandemic, cer tot mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte locul şi modul de lucru. „Un sondaj realizat de fostul meu angajator, EY, în 22 de ţări a arătat că angajaţii cer tot mai multă flexibilitate – unde lucrează, ce muncă fac, când lucrează şi cu cine. Deşi nu este uşor pentru un angajator să ofere toate aceste lucruri, cu cât oferi mai multă flexibilitate, cu atât angajaţii vor fi mai implicaţi şi mai dispuşi să rămână în companie.” Un alt factor de schimbare identificat de Shah este impactul reţelelor sociale asupra vieţii profesionale şi personale. „În Nigeria, oamenii petrec în medie peste patru ore pe zi pe reţelele sociale, chiar şi bunicile!” În România, media este de aproximativ două ore pe zi, conform tendinţelor globale. Această utilizare intensă a reţelelor sociale a transformat modul în care angajaţii îşi petrec timpul liber şi interacţionează cu lumea din jurul lor. Totuşi, Shah a remarcat că persoanele mai în vârstă sunt mai puţin predispuse să utilizeze reţelele sociale la fel de intens. Una dintre cele mai mari schimbări pe care Shah le-a evidenţiat a fost transformarea pieţei muncii prin AI şi automatizare. Tehnologia continuă să perturbe industrii întregi. Shah a numit acest fenomen „momente Gutenberg”, făcând o paralelă cu revoluţia adusă de tiparul lui Gutenberg. Schimbările tehnologice rapide sunt acum exponenţiale, exemplificate de creşterea performanţei cipurilor NVIDIA, care a crescut de o mie de ori în ultimii opt ani. El a prezentat exemple clare despre cum aceste tehnologii preiau deja multe dintre sarcinile repetitive din industrii variate, de la centrele de apeluri la programare. „Vom vedea roboţi vorbind cu clienţii,” a explicat Shah, adăugând că AI va înlocui o mare parte din sarcinile de nivel unu, cum sunt cele din centrele de apeluri. „AI nu va prelua toate locurile de muncă, dar multe sarcini vor fi automatizate.” El a oferit un exemplu din sectorul tehnologiei: „Amazon spune că asistentul lor AI le-a economisit 4.500 de ani de dezvoltare. Mulţi dintre acei programatori nu vor mai avea locuri de muncă.” Shah a subliniat faptul că, deşi performanţa asistată de AI poate creşte cu până la 40%, această eficienţă vine cu un preţ: „Diversitatea ideilor şi creativitatea au scăzut cu 40%. Dacă toată lumea foloseşte aceleaşi unelte AI, vom obţine aceleaşi răspunsuri.” Unul dintre punctele cele mai puternice ale discursului lui Shah a fost dilema etică şi morală pe care o aduce AI. „Stephen Hawking a spus că ascensiunea AI va fi cel mai bun sau cel mai rău lucru care s-a întâmplat vreodată umanităţii”, a declarat el. Deşi AI are potenţialul de a vindeca boli devastatoare precum Alzheimer şi cancerul, tehnologia aduce şi provocări serioase pentru democraţie şi securitate. Shah a relatat un caz tulburător în care AI a fost folosită pentru a falsifica o întâlnire pe Zoom cu opt colegi, inclusiv CEO-ul şi CFO-ul unei companii, pentru a determina un angajat să transfere 25 de milioane de dolari într-un cont fals. „Toţi cei opt erau falşi”, a spus Shah. „Vom vedea tot mai multe astfel de escrocherii.” În faţa acestor provocări, Shah a subliniat importanţa unei noi abordări a leadershipului. „Cum răspunzi ca lider la aceste perturbări?” a întrebat el retoric. „Cred că sunt trei lucruri esenţiale: curiozitatea, umanitatea şi curajul de a face ceva concret.” El a insistat asupra nevoii de a rămâne curioşi şi de a pune întrebări. „În era inteligenţei artificiale, cel mai bun lucru pe care îl putem face este să fim mai umani”, a spus Shah. De asemenea, el a subliniat că liderii trebuie să fie dispuşi să experimenteze şi să accepte eşecul. Pe măsură ce AI şi automatizarea continuă să redefinească lumea în care trăim, Shah a accentuat că liderii şi companiile care vor avea succes sunt aceia care vor valorifica aceste schimbări şi vor dezvolta strategii adaptabile. „Companiile care îşi dau seama de această schimbare şi o îmbrăţişează vor avea mai mult succes”, a concluzionat el. Fie că este vorba despre longevitatea extinsă, schimbările demografice sau provocările aduse de AI, mesajul său principal a fost clar: viitorul aparţine celor curioşi, umani şi curajoşi.

Aţi lăsa AI să scrie cea mai importantă scrisoare din viaţa voastră şi aţi expedia-o fără să o citiţi? De cealaltă parte a discuţiei despre AI, Cassie Kozyrkov, care a fost primul chief decision scientist al Google, a subliniat importanţa înţelegerii critice a AI şi a modului în care liderii ar trebui să pună întrebările corecte înainte de a adopta aceste tehnologii. „Nu ar trebui să vă întrebaţi cum funcţionează acestea exact”, a spus Kozyrkov. „Cum funcţionează, aproximativ, este astfel: undeva acolo sunt date, s-au învăţat anumite tipare şi există mult cod în spate.” În loc ca liderii să se concentreze pe detaliile tehnice ale AI, ei ar trebui să se întrebe: „La ce este folosit? Cum se defineşte succesul? Ce date sunt folosite şi cum ştim că funcţionează?” Kozyrkov a subliniat, de asemenea, că AI nu este un panaceu şi că liderii trebuie să fie conştienţi de limitările sale. De exemplu, AI face greşeli, iar dacă nu este utilizată corect, poate amplifica erorile şi prejudecăţile care sunt deja prezente în date. Ea a subliniat că liderii trebuie să dezvolte obiceiuri digitale sănătoase şi să îşi asume responsabilitatea pentru modul în care utilizează AI. „Dacă fiecare dintre voi ar primi o lampă magică cu un duh perfect, sunteţi siguri că aţi avea un impact pozitiv asupra lumii? Sunteţi siguri că sunteţi pregătiţi? Sunteţi siguri că gândiţi suficient de profund la consecinţele a ceea ce cereţi? Sunteţi capabili să testaţi ce aţi creat înainte de a-l lansa? Acestea sunt abilităţile pe care trebuie să le cultivăm. Nu entuziasmul orb faţă de aceste unelte magice, care sunt destul de palpitante, sunt distractive. Putem face multe cu ele. Şi, desigur, dacă doar voi sunteţi afectaţi de ceea ce creaţi, sunteţi bineveniţi să vă jucaţi cu lampa voastră magică în colţul vostru privat şi să vă bucuraţi de ea. Dar chestiunea cu aceste sisteme şi unelte este că amplifică lucrurile. Sper că amplifică inteligenţa noastră, nu prostia noastră. Mai avem mult de muncă pentru a construi noi obiceiuri de încredere digitală şi pentru a înţelege cum să testăm realitatea, fără a cădea pradă trucurilor magice.” Un aspect important subliniat de Kozyrkov este că AI trebuie testată riguros înainte de a fi implementată la scară largă. Ea a dat exemplul „scrisorii celei mai importante din viaţa ta”, întrebând publicul dacă ar avea încredere să o trimită doar bazându-se pe un sistem de AI, fără să verifice conţinutul. „AI este inteligentă, dar face greşeli. Poate fi grozavă, dar poate şi să nu fie”, a spus ea. Din acest motiv, liderii trebuie să înveţe să verifice şi să testeze în mod constant rezultatele generate de aceste sisteme pentru a se asigura că sunt conforme cu intenţiile lor. Un alt punct esenţial abordat de specialistă a fost impactul AI asupra locurilor de muncă şi asupra rolului uman. „AI nu vine să vă ia locul de muncă. Cineva care foloseşte AI vine să muncească”, a declarat ea, subliniind că aceste tehnologii sunt destinate să amplifice productivitatea, nu să înlocuiască complet forţa de muncă umană. „Aceste unelte ne fac pe toţi mai productivi, dacă ştim cum să le folosim corect. Desigur, dacă avem încredere oarbă, toţi suntem mai puţin productivi, dar dacă avem curiozitatea şi obiceiurile corecte, putem face multe cu aceste unelte.” În schimb, ea a avertizat că automatizarea sarcinilor repetitive este inevitabilă, şi liderii trebuie să se pregătească pentru o realitate în care o parte din munca lor va fi realizată de AI. „Fiecare loc de muncă, indiferent cât de junior sau senior, are sarcini care pot fi automatizate. Şi când analizaţi aceste lucruri, ar trebui să vă întrebaţi: Cât din munca mea este repetitivă, digitalizată şi uşor de automatizat? Într-o lume ideală în care AI-ul ar fi perfect şi uşor de folosit, ce abilităţi ar trebui să aibă liderii? Potrivit lui Kozyrkov, „acestea ar fi abilităţile de a pune întrebări, de a gândi profund şi de a şti exact ce ceri.” Ea a subliniat importanţa dezvoltării unui spirit critic şi a unei înţelegeri profunde a consecinţelor deciziilor. Kozyrkov a evidenţiat, de asemenea, importanţa testării şi verificării riguroase a tehnologiei înainte de implementare. Pe măsură ce organizaţiile adoptă unelte tot mai complexe, provocarea majoră va fi colaborarea şi gestionarea acestei complexităţi. „Când toată lumea caută să folosească mai multe unelte complexe, procesul lor propriu de creaţie împreună cu unealta devin o combinaţie foarte complexă. Cum poţi avea încredere că ştiu ce fac? Cum colaborezi în astfel de condiţii?” Cassie a comparat evoluţia AI cu un adolescent, plin de potenţial dar încă în dezvoltare: „Tehnologia se află acum într-o fază adolescentină. E stângace, are aparat dentar. Şi într-o zi va fi mult mai bună decât este acum.” Ea a concluzionat că, pentru a conduce cu succes într-o lume condusă de AI, liderii trebuie să fie pregătiţi să îmbrăţişeze noua realitate digitală. „Dacă avem obiceiurile corecte şi curiozitatea potrivită, putem face extrem de multe cu aceste unelte”, a subliniat ea.

Cum schimbă AI industria muzicală – o perspectivă românească. Marius Moga, unul dintre cei mai cunoscuţi producători muzicali din România, a vorbit în cadrul evenimentului de la Oradea despre experienţele sale când vine vorba de impactul pe care inteligenţa artificială (AI) îl are asupra industriei muzicale. Din punctul lui de vedere, AI poate transforma procesul creativ, economisind timp şi resurse, fără a elimina însă aportul uman. „AI-ul nu trebuie văzut ca un înlocuitor pentru compozitori sau artişti, ci ca un instrument care poate accelera şi îmbunătăţi procesul creativ”, a spus Moga.  Aplicaţiile de AI cofondate recent de Marius Moga se numesc Revocalize.AI, descris ca un „Photoshop pentru voci”, şi iReal, care foloseşte tehnologia AI pentru a genera videoclipuri cu costuri incomparabil mai mici decât producţiile tradiţionale. Marius Moga vede AI-ul ca pe o unealtă care permite muzicienilor să experimenteze mai mult şi să optimizeze rezultatul final într-un timp mai scurt. Aceasta aduce beneficii atât compozitorilor, cât şi caselor de discuri, care pot lua decizii mai rapide cu privire la selecţia pieselor pentru artişti. Unul dintre cele mai mari avantaje ale utilizării AI în muzică este eficientizarea procesului de producţie. Moga menţionează că AI poate simula interpretarea vocală a unui artist, permiţând producătorilor să audă cum ar suna o piesă dacă ar fi interpretată de diferiţi cântăreţi. „În loc să chemi artiştii în studio pentru a trage demo-uri, AI-ul poate să îţi ofere o simulare realistă a piesei cu diferite voci, ajutându-te să iei o decizie mai rapidă”, explică el. Acest lucru scurtează cu mult timpul de producţie şi reduce costurile asociate cu studiourile şi angajarea artiştilor. Pentru Moga, AI-ul nu este o ameninţare pentru creativitatea umană, ci un partener care permite artiştilor să exploreze noi orizonturi. „AI-ul nu poate înlocui emoţiile şi autenticitatea pe care le aduce un artist într-o piesă, dar poate ajuta enorm la faza iniţială de compoziţie şi producţie”, spune el. De exemplu, AI poate genera idei de acorduri, structuri melodice sau chiar versuri de bază, pe care apoi compozitorul uman le poate dezvolta într-o piesă completă şi originală. Industria muzicală globală a trecut prin numeroase schimbări în ultimele decenii, de la apariţia casetelor şi CD-urilor, la digitalizare şi streaming. Acum, Moga vede AI-ul ca fiind următorul mare pas evolutiv. „Tehnologia a democratizat accesul la producţia muzicală, iar AI-ul continuă această tendinţă, oferind instrumente puternice chiar şi pentru cei care nu au acces la studiouri scumpe sau echipe mari de producţie”, explică el. Totuşi, provocările nu lipsesc. Aşa cum subliniază artistul, un risc major este uniformizarea creativităţii. „Dacă toată lumea foloseşte aceieaşi algoritmi AI, există pericolul să obţinem acelaşi tip de muzică, fără diversitate şi unicitate,” avertizează el. Prin urmare, crede că este nevoie un echilibru între utilizarea tehnologiei şi aportul creativ uman. 

„Să lucrăm până la în jur de 60 de ani, să ne retragem într-o rulotă, să jucăm golf şi să murim - asta nu mai funcţionează. Este foarte dificil să înveţi destul în primii 20 de ani pentru a continua încă 80. Şi este dificil să lucrezi aceşti 40 de ani şi să câştigi suficient bani pentru a trăi încă 40 de ani. Acest model este deja depăşit, cred eu. Aşadar, trebuie să regândim lucrurile.“

Riaz Shah, profesor de practică pentru inovare şi leadership la Hult International Business School

„Tehnologia se află acum într-o fază adolescentină. E stângace, are aparat dentar. Şi într-o zi va fi mult mai bună decât este acum.“

Cassie Kozyrkov, ex-Chief Decision Scientist la Google şi consultant AI

„Dacă toată lumea foloseşte aceiaşi algoritmi AI, există pericolul să obţinem acelaşi tip de muzică, fără diversitate şi unicitate.“

Marius Moga, artist şi fondator start-up-uri tech