Click pe violenta

Postat la 09 mai 2006 1 afişăre

Presa americana a spus despre Eliot Spitzer, procurorul general al statului New York, ca nu se simte bine daca trec cel mult 72 de ore fara sa apara la stiri. Intrat in politica, omul care a redus capitalizarea bursiera a companiilor Marsh si AIG cu 38 de miliarde de dolari are o noua tinta: jocurile video si modul in care acestea influenteaza tanara generatie.

Presa americana a spus despre Eliot Spitzer, procurorul general al statului New York, ca nu se simte bine daca trec cel mult 72 de ore fara sa apara la stiri. Intrat in politica, omul care a redus capitalizarea bursiera a companiilor Marsh si AIG cu 38 de miliarde de dolari are o noua tinta: jocurile video si modul in care acestea influenteaza tanara generatie.

 

Spitzer, candidatul democratilor pentru postul de guvernator al statului New York se alatura astfel unei galerii de figuri din mediul politic care au o problema cu raul generat de jocurile video: senatorii Hillary Clinton, Joe Lieberman si Evan Baych - care au initiat anul trecut Family Entertainment Protection Act, menit sa protejeze copiii de jocurile cu continut inadecvat, guvernatorii statelor Illinois - Rod Blagojevich, Michigan - Jennifer Granholm si California - Arnold Schwarzenegger sau avocatul Jack Thompson.

 

Totul a inceput cu un oarecare Ralph Baer, care, in urma cu mai bine de trei decenii, s-a gandit sa combine jocurile si televizorul. Omul a esuat, dar ideea a fost preluata de Nolan Bushnell si Al Alcorn, care au creat "Pong" - cele doua linii albe care insemnau paletele si patratelul-minge, adica tenisul electronic. In timp jocurile video au ajuns o afacere de peste 30 de miliarde de dolari, care si-a atras si criticii de rigoare.

 

Una dintre primele controverse a fost iscata de "Death Race", un joculet aparut in 1976, nu cine stie cat de diferit de "Pong": un dreptunghi alb cu cinci patratele care simboliza o masina si multi omuleti patratosi de calcat in timpul cursei. Jocul a facut obiectul unei analize la CBS, criticii invocand ideea de baza a jocului, cea de a omori oameni cu masina. "Death Race" s-a vandut in 500 de exemplare si este astazi o piesa de colectie. Ceva mai tarziu apare si primul "porn game", numit "Custer Revenge", pentru sistemul Atari 2600; eroul, generalul Custer, trebuia sa lupte pentru a-si croi drum spre o tanara indiana, pe care urma sa o violeze.

 

Ultimul deceniu al secolului trecut marcheaza explozia titlurilor violente: "Doom" (lupta unui puscas marin cu fortele iadului), "Mortal Kombat" (concurs de arte martiale) sau "Night Trap" (in acest caz controversele s-au bazat pe o neintelegere - politicienii vorbeau de un joc unde trebuia sa omori tinere fete, dar ideea de baza era de a le salva de vampiri). Cu sau fara tinere ucise, senatorul Joe Lieberman sustine, propune si obtine introducerea sistemului de rating al jocurilor, in 1994: E - pentru audienta generala, T - pentru adolescenti, M - pentru persoane mature si AO - numai pentru adulti. Gratie sistemului, controversele s-au linistit pana in 1997. Este anul in care au aparut "Postal", "Carmageddon" si "Grand Theft Auto". Logica primului era simpla, "ucide sau vei fi ucis" si se baza pe date statistice reale care indicau numarul mare al postasilor americani care isi pierdeau mintile. "Carmageddon" era versiunea imbunatatita a "Death Race", dar in variantele vandute in unele state pietonii erau inlocuiti cu zombie sau roboti.

 

In "Grand Theft Auto", ca si in multele sale variante mai noi, jucatorul putea sa avanseze in baza ilegalitatilor pe care le comitea - furturi de masini sau crime. In 1997 are loc incidentul "Paducah": tanarul de 14 ani Michael Carneal din orasul omonim din statul Texas isi ucide trei colegi. Investigatiile arata ca Michael Carneal juca "Doom" si "Quake". In 1999 are loc masacrul de la Columbine High School. Doi adolescenti, Eric Harris si Dylan Klebold, ambii pasionati de "Doom", ucid 12 elevi si un profesor, ranesc alte 24 de persoane si se sinucid. In acelasi an intra in scena avocatul Jack Thompson, care deschide o actiune in justitie, in numele familiilor victimelor de la Paducah, impotriva Time Warner, Palm Pictures, Atari Corp, Nintendo si Sega. Valoarea despagubirilor solicitate este de 33 mil. dolari. Thompson pierde procesul, dar revine cu o noua cauza in 2003, cand da in judecata studiourile Rockstar Games si Take Two Interactive, magazinele Wal-Mart si Sony Computer Entertainment America, de la care cere daune de 246 mil. dolari. De data aceasta o face in numele familiilor victimelor a doi adolescenti, de 15 si 13 ani, fani ai jocului Grand Theft Auto 3, care au tras asupra masinilor ce treceau pe sosea. Procesul este in derulare.

 

Tot in 2003 este arestat si Devin Moore (18 ani). In sediul politiei, acesta ia o arma de la un ofiter si trage in trei ofiteri; incearca sa fuga cu o masina de politie, dar este prins. La interogatoriu recunoaste ca a fost influentat, in actiunile sale, de doua din variantele mai recente ale "Grand Theft Auto". Doi ani mai tarziu Thompson preia cazul si initiaza un nou proces impotriva acelorasi Rockstar Games si Take Two Interactive, Wal-Mart si Sony. Pentru ca nu s-a incadrat, ca avocat, in prevederile legislatiei din Alabama, judecatorul nu i-a mai permis sa continue cazul. Procesul se va judeca, totusi, in acest an, iar valoarea despagubirilor solicitate a crescut la 600 mil. dolari. De atunci, a mai avut o problema cu nuditatea din jocul Sims (producatorul Electronic Arts a sustinut ca nu difera de ceea ce ascunde o papusa Barbie sub haine), Bill Gates si Microsoft, Miami Film Festival, Madonna, Hillary Clinton, serialul de televiziune South Park sau realizatorul de programe radio Howard Stern.

 

Pe langa politicieni sau organizatii religioase, de problema violentei jocurilor s-au ocupat si oameni de stiinta. Unii, cum sunt Sonya Brady de la University of California si Karen Matthews de la University of Pittsburg, au realizat un studiu care aduce efectul jocurilor pe acelasi plan cu consumul de droguri sau alcool: modificari fiziologice, o atitudine ostila. Subiectii au fost in numar de 100, tineri cu varste intre 18 si 21 de ani, care au jucat "Grand Theft Auto" si "Simpsons: Hit and Run". Dar, din cele circa 300 de studii asupra efectelor violentei in media, numai 30 au avut legatura directa cu jocurile video si numai cateva au stabilit legaturi directe intre manifestarile violente si jucatul pe calculator sau consola. Departamentul american al Sanatatii a identificat 27 de factori de risc mai importanti decat violenta media, printre care statutul social si economic, nereusitele scolare, lipsa de comunicare cu parintii si chiar masculinitatea in sine.

 

In plus, statisticile FBI pe perioada 1976 - 2002 indica scaderi constante ale ratei criminalitatii juvenile in ultimii zece ani, segmentul 14 - 17 ani aflandu-se la cel mai redus nivel inregistrat vreodata. In 2004, rata actelor de violenta comise de tineri mai inregistra o scadere de de 2,2%, iar cel al crimelor cu 2,4%. Conform FBI, rata criminalitatii juvenile era la minimul ultimilor 40 de ani, in 2004. Cel mai bine vandut joc al anului? Grand Theft Auto: San Andreas.

 

Prin extrapolare, Tom si Jerry sunt niste personaje violente, dupa cum si picturile lui Tizian se pot dovedi mai excitante decat grafica pe calculator. Cu toate acestea, Tom si Jerry nu au parte de avertismente in coltul ecranului si nimeni nu s-a gandit sa aplice benzi negre pe anumite parti ale picturilor maestrului italian. Cel putin nu inca.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Click pe violenta
/business-hi-tech/click-pe-violenta-1005856
1005856
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.