Aşa-numitele monede digitale stabile (stablecoins) sunt de câţiva ani o realitate la nivelul pieţei crypto, această clasă de active digitale înregistrând o capitalizare de piaţă de aproape 150 de miliarde de dolari şi volume de circa 180 de miliarde de dolari în doar 24 de ore, la momentul realizării articolului. Totuşi, acestea sunt de mai multe tipuri, iar anul 2022 a adus şi prăbuşirea zgomotoasă a monedei stabile din ecosistemul Terra LUNA, care a şters o capitalizare de 60 de miliarde de dolari în doar câteva zile. BUSINESS Magazin a discutat cu mai mulţi antreprenori şi manageri din piaţă pentru a afla care este viitorul acestei clase de active.

„Vreau să vă gândiţi la următorul lucru: MiCA va permite doar băncilor şi instituţiilor de e-money să lanseze stablecoin în Uniunea Europeană”, a declarat Augustin Dobre, CEO al companiei Capital Financial Services, care operează sub brandul Twispay, în cadrul discursului susţinut cu ocazia evenimentului X Day, organizat la Paris de către MultiversX, fosta Elrond Network, în perioada 3-5 noiembrie.

Capital Financial Services este prima companie din România care a obţinut o licenţă de e-money de la Banca Naţională a României (BNR), încă din 2013. Mai exact, compania este prima instituţie emitentă de monedă electronică reglementată de banca centrală locală, ceea ce înseamnă că se supune aceloraşi reguli şi verificări precum o bancă.

MiCA este un acronim pentru Markets in Crypto Assets Regulation şi se referă la cadrul de reglementare pe care îl pregăteşte Uniunea Europeană pentru piaţa activelor digitale, cadru ce va stabili reguli într-o piaţă de altfel puţin reglementată, în care nu există suficiente mecanisme pentru protejarea intereselor investitorilor în faţa unor evenimente neprevăzute sau în faţa actorilor rău intenţionaţi.

„Noi, ca instituţie emitentă de monedă electronică, putem să emitem un stablecoin. Noi şi băncile, conform MiCA. Aceasta este propunerea actuală, ca numai băncile şi emitenţii de monedă electronică să poată emite stablecoins, ceea ce mi se pare destul de logic pentru că noi suntem auditaţi când vine vorba de partea de protejare de monedă”, a adăugat Dobre.

Propunerea care vine odată cu MiCA este privită cu încredere de mai mulţi jucători din piaţă, care consideră că băncile şi instituţiile emitente de monedă electronică se supun deja reglementărilor necesare pentru a oferi siguranţă investitorilor.

„Eu privesc bine această idee. Tokero nu are nici cea mai mică problemă cu genul acesta de reglementări, nu mi se pare un lucru atât de greşit pentru că în continuare este nevoie de asta. Aici nu este o junglă şi dacă cineva emite un stablecoin care ia amploare foarte mare şi se întâmplă ca la Terra LUNA oamenii nu au niciun fel de acoperire şi cred că investitorii din zona crypto trebuie să aibă tot mai multă protecţie, protecţie care dă încredere zonei crypto”, a explicat Marius Morra, cofondator şi CEO al Tokero, un exchange crypto românesc evaluat la 15 milioane de euro.

Înainte de a intra mai mult în detalii despre cum ar trebui să arate viitorul acestei clase de active sau care ar trebui să fie emitenţii, cred că este important să înţelegem ce sunt de fapt aceste monede digitale stabile şi care este rolul lor.

Ce înseamnă stablecoin

Monedele digitale stabile există deja de câţiva ani în ecosistemul crypto, iar la momentul redactării articolului datele de pe platforma CoinMarketCap – care agregă informaţii de pe mai mult exchange-uri – arată o capitalizare totală de aproape 150 de milliarde de dolari pentru această clasă de active, respective volume de circa 180 de miliarde de dolari în doar 24 de ore.

„Monedele stabile pot fi de două feluri, adică centralizate şi descentralizate. Ambele au ca scop păstrarea în permanenţă a parităţii cu o monedă fiduciară, însă reuşesc acest lucru prin modalităţi diferite. Majoritatea stablecoinurilor au ca etalon dolarul american (ex: USDT, USDC), dar pot avea acoperire şi în alte monede fiduciare ca euro (ex: EUROC) sau chiar şi în aur (ex: PAXG)”, a detaliat Paul Achim, analist şi trader în piaţa activelor digitale.

Cea mai mare monedă digitală stabilă este USDT (Tether), cu o capitalizare de piaţă de peste 69,5 miliarde de dolari, urmată de USDC (USD Coin), cu o capitalizare de 42,8 miliarde de dolari, respectiv BUSD (Binance USD), cu o capitalizare de 22,7 miliarde de dolari.

Investitorii din piaţa crypto utilizează în mod constant astfel de monede digitale stabile atunci când nu vor să îşi schimbe activele digitale în monedă fiduciară, ci vor să rămână cu banii în crypto, fără a fi afectaţi de volatilitate.

 Pentru un investitor care face trading timpii care fac diferenţa pot fi chiar şi de câteva zeci de secunde sau de câteva minute în contextual volatilităţii ridicate din piaţa crypto, ceea ce înseamnă că nu este sustenabil să facă de fiecare dată schimbul între o poziţie crypto şi o monedă fiduciară, mai ales dacă sunt luate în calcul şi costurile de tranzacţionare.

Cele mai populare monede digitale stabile sunt cele centralizate, care au ca etalon dolarul sau euro, şi pentru care există garanţii care să susţină paritatea 1 la 1 cu dolarul sau cu euro, astfel încât stabilitatea să poată fi menţinută în orice condiţii.

„Pe paritate 1 la 1 este foarte simplu: dacă emiţi un milion de monede stabile trebuie să dovedeşti că ai active lichide de 1 milion de euro/dolari”, a punctat Augustin Dobre, CEO-ul Twispay.

La polul opus există monedele digitale stabile descentralizate, iar în cazul acestora situaţia devine mai complicată şi pot apărea chiar probleme structurale, după cum arată istoria recentă a pieţei crypto.

„Monedele stabile descentralizate au acoperire într-o altă monedă (ex: ETH), iar paritatea lor este asigurată prin utilizarea unui algoritm. Un exemplu de stablecoin descentralizat este moneda DAI, o criptomonedă creată de MakerDAO pe blockchainul Ethereum. Pentru a se emite noi monede DAI e necesar ca cineva să depună ETH într-un contract inteligent ca garanţie pentru un împrumut în DAI. Orice împrumut este supracoleteralizat, adică valoarea totală de ETH stocată în acel contract inteligent va fi mereu mai mare decât numărul de DAI emişi în circulaţie. În felul acesta, sistemul se asigură că monedele DAI aflate în circulaţie vor avea acoperire chiar şi atunci când valoarea ETH scade brusc”, a ilustrat Paul Achim, pentru a arăta cât de complex este mecanismul unui astfel de activ digital.

Un caz celebru de „stablecoin algoritmic” este cel al proiectului Terra LUNA, respectiv al monedei digitale stabile UST (TerraUSD), care a înregistrat în primăvară un crah de 60 de miliarde de dolari în câteva zile. Prăbuşirea acelui proiect a declanşat un declin de 300 de miliarde de dolari la nivelul întregii pieţe crypto.

TerraUSD şi LUNA erau două monede-surori pe blockchainul Terra. Acesta reprezintă o reţea similară cu blockchainurile Ethereum sau Bitcoin, doar că blockchainul Terra este guvernat de moneda cunoscută drept LUNA, spre deosebire de ETH sau BTC. Întregul proiect a fost dezvoltat în 2018 de compania Terraform Labs, după cum notează Forbes.

Terraform Labs a creat moneda UST drept un aşa-numit stablecoin algoritmic pe reţeaua Terra. În timp ce monede digitale stabile precum USDT sau USDC au în spate bani reali în conturi bancare, UST nu este era susţinut de vreo monedă fiduciară. În schimb, valoarea unui UST era sprijinită de moneda LUNA.

Aici trebuie menţionat că o reţea blockchain poate utiliza o monedă digitală stabilă şi pentru a le oferi recompense investitorilor, printr-un mecanism similar cu cel al dobânzii la depozit, care în piaţa crypto se numeşte „staking”. În primăvara acestui an, investitorii care plasau moneda stabilă UST la staking puteau obţine o „dobândă” anuală de 20%, ceea ce părea ieşit din comun chiar şi pentru mecanismele pieţei crypto.

Ba chiar unii investitori au început să se întrebe dacă nu este vorba mai degrabă de o schemă Ponzi. Echipa din spatele Terra LUNA a convins piaţa că modelul lor de stablecoin algoritmic este viabil şi poate rezista în orice condiţii, mai ales în contextul în care compania Terraform Labs avea în spate şi rezerve de Bitcoin în valoare de câteva miliarde de dolari. Paritatea dintre moneda LUNA şi moneda stabilă UST însemna că atunci când preţul pentru o monedă LUNA era de 85 de dolari, puteai schimba oricând acea monedă cu 85 UST.

Totodată, un UST putea fi schimbat pentru echivalentul a 1 dolar în moneda LUNA. Dacă valoarea UST ajungea să scadă uşor în comparaţie cu valoarea LUNA, traderii profitau de oportunitate şi cumpărau UST pe care îl schimbau ulterior pentru LUNA.

Atât LUNA cât şi UST s-au prăbuşit în momentul în care UST şi-a pierdut paritatea cu dolarul şi nu şi-a mai îndeplinit rolul de monedă stabilă. În data de 7 mai, un volum de UST în valoare de 2 miliarde de dolari a fost scos din poziţia de staking, iar sute de milioane de monede au fost lichidate rapid.

Încă nu este clar dacă această mutare a fost o reacţie a investitorilor la creşterile de dobânzi dirijate de FED, banca centrală americană, sau dacă a existat un actor rău-intenţionat care a profitat de vulnerabilităţile blockchainului Terra.

Ce este clar este că vânzările rapide au făcut ca un UST să valoreze doar 0,91 dolari, în loc să îşi păstreze o paritate de 1 la 1. Prin urmare, traderii au început să profite de această marjă. Întreaga situaţie a degenerat rapid, ceea ce a făcut ca atât valoarea UST, cât şi cea a LUNA să scadă rapid, exchange-urile au început să delisteze ambele monede, piaţa a înregistrat o criză de lichiditate, iar ambele active au ajuns în scurt timp să nu mai valoreze nimic.

Acum, cadrul legislativ care vine în Europa sub numele de MiCA ar trebui să se asigure că astfel de situaţii nu vor mai exista în piaţa crypto, întrucât investitorii trebuie protejaţi.

„Legea va impune anumite cerinţe necesare la nivel de rezervă monetară care vor avea ca scop evitarea colapsurilor de tip Terra (LUNA). Totuşi, consider că această reglementare nu va rezolva problema de fond, iar scopul ei este mai degrabă de a crea o bază legală care va permite autorităţilor să-i tragă la răspundere pe cei care vor mai iniţia în viitor proiecte precum Terra”, a explicat Paul Achim.

Stablecoins, o punte de legătură între sistemul clasic financiar şi sistemul crypto

Analistul este de părere că monedele digitale stabile sunt o variantă digitalizată a banilor şi reprezintă o alternativă la sistemele clasice de plăţi.

„Ele sunt o punte de legătură între sistemul clasic financiar şi sistemul crypto. Momentan, ele sunt utilizate preponderent în ecosistemul crypto şi sunt tranzacţionate contra diverselor criptomonede de pe exchange, dar stau şi la baza diverselor servicii DeFi (finanţe descentralizate)”, adaugă Achim.

Marius Morra, fondatorul exchange-ului românesc Tokero, a subliniat că investitorii prezenţi pe platforma operată de compania pe care o conduce utilizează astfel de active din ce în ce mai mult.

„Se foloseşte destul de mult pentru că avem implementat USDT (Tether). Vom dori să implementăm şi alte tipuri de stablecoins din ce în ce mai folosite, dar per total sunt utilizate din ce în ce mai mult”.

Investitorii au în portofoliu astfel de active digitale pe tot parcursul unui ciclu investiţional, iar acestă regulă se aplică şi în timpul unei perioade de bear market, cum este cea pe care o experimentează pieţele globale în prezent.

„Odată ce portofoliul tău creşte ar trebui să fie diversificat, iar diversificarea ar trebui să vină BTC, ETH, celelalte monede altcoins şi monede stabile sau dolar american, euro, dacă ţi se pare că e un risc prea mare în monede stabile“, a explicat Daniel Niţă, analist crypto şi youtuber, în cadrul emisiunii Crypto Club, realizată de ZF în parteneriat cu Tradesilvania.com.

Totuşi, el a recomandat ca investitorii care apelează la monede digitale stabile să le aleagă pe cele care sunt susţinute de rezerve de monedă fiduciară, adică de cash în bancă sau de alte active lichide.

„Te uiţi dacă activul este susţinut de ceva. Dacă ai 1 miliard de monede USDC in circulaţie, ar trebui să existe în spate 1 miliard de dolari într-o bancă sau ceva care valorează echivalentul unui miliard, cum sunt meta¬lele. Acel stablecoin era susţinut doar de o altă cripto¬mo¬nedă. (...) USDC mi se pare cel mai sigur în acest moment, întrucât proiectul este auditat, creat de compania Circle, deci la asta ne uităm, dacă este bazat pe ceva în sistemul financiar şi dacă are lichiditate. Mai sunt USDT, BUSD (Binance) şi USDP care este bazată pe aur“.

Augustin Dobre de la Twispay consideră că această clasă de active ar putea juca şi altfel de roluri în viitor, în principal pentru jucătorii care doresc să profite de faptul că sistemele blockchain sunt active non-stop.

„Şi schemele de plată se uită la stablecoin ca posibilitatea de monedă de decontare a tranzacţiilor. De ce? Pentru că blockchain-ul oferă viteză şi oferă accesibilitate 24/7. În momentul actual, sistemul financiar şi schemele de plată pentru a face decontările folosesc sistemele bancare legacy. Eu dacă astăzi fac o plată cu cardul ea se duce prin scheme, dar banii se decontează conform cu perioadele de decontare. Eu astăzi plătesc, mâine se decontează banii la banca comerciantului şi probabil poimâine se decontează în contul comerciantului printr-un alt transfer bancar. Există o întârziere. Dacă s-ar face decontări în stablecoin plăţile s-ar face cu o întârziere mult mai mică, fiind vorba de blockchain”, a explicat el.

Totuşi, Dobre spune că schemele de plată vor putea folosi şi viitoarele monede digitale emise de băncile centrale în acest scop, moment în care stablecoin-urile îşi vor găsi alte întrebuinţări, precum metoda de recompense pentru investitorii unei anumite reţele. Aşa cum se întâmplă cu monedele care permit acea funcţie de staking.  

„Aici nu este o junglă şi dacă cineva emite un stablecoin care ia amploare foarte mare şi se întâmplă ca la Terra LUNA oamenii nu au niciun fel de acoperire şi cred că investitorii din zona crypto trebuie să aibă tot mai multă protecţie.”

Marius Morra, CEO şi cofondator al Tokero