Omul de afaceri Radu Georgescu si-a petrecut, an acest an, vacanta in Romania, cu masina, dupa ce in ultimii doi ani anul trecut a petrecut acelasi gen de concediu in Statele Unite. "A fost absolut senzational. Am oprit unde ni s-a facut somn si nu a fost nicio problema. Iar oamenii mi-au zambit tot timpul, contrar crizei", spune Georgescu. In schimb Bogdan Georgescu, seful agentiei de consultanta imobiliara Colliers spune ca o saptamana de vacanta petrecuta in Romania a fost groaznica.

Iata doua opinii contrare, care vin fie din niveluri diferite de asteptare fie din firesti separari de calitate a serviciilor. Este normal sa fie asa si astfel de situatii sunt curente, despre oricine ar fi vorba in orice zona a lumii. Este o problema de preceptie si de asteptari. Daca am transforma vacantele celor doi Georgesti si am adauga sumelor cheltuite de cei doi multe zerouri, am obtine doi investitori. Doi investitori care traverseaza o perioada de criza si care au de luat decizii: unde merg, ce domenii de activitate aleg, ce oportunitati au si ce castig vor obtine?

Participantii la discutia organizata de BUSINESS Magazin cred ca Romania are calitati: mediul de afaceri in sine, oamenii deschisi la minte, abilitatile de comunicare si cunossterea limbilor straine, adaptabilitatea de care dau dovada romanii in general. Slabiciuni sunt in primul rand in zona politicului, alaturi de sistemul de invatamant, de migratia fortei de munca, calitatea scazuta a vietii, precum si cea mai mare parte a infrastructurii.

Pentru un om de afaceri slabiciunile se pot transforma in oportunitati, de aceea regasim la acest capitol imbunatatirea calitatii vietii sau infrastructura. Tot oportunitati sunt si consumatorul, pentru ca Romania este o piata mare, importanta, alaturi de pozitia geografica, potentialul de dezvoltare al satului romanesc sau nevoia de informatizare a sistemului financiar.

Media pare sa fie, in opinia mediului de afaceri, o amenintare, alaturi de sistemul de administratie publica, de imbatranirea populatiei sau de faptul ca o parte din ansamblul democratic pare sa nu functioneze. Justitia se afla undeva intre slabiciune si amenintare.

Cele cateva fraze de mai sus rezuma simplu si concis atat orele de discutii cat si anii de experienta acumulati in mediul de afaceri romanesc. Ce trebuie sa inteleaga autoritatile romane, identificate, repetam, de mediul de afaceri drept una din cele mai mari vulnerabilitati ale Romaniei, este faptul ca investitiile se bazeaza de cele mai multe ori tocmai pe perceptie si pe preferinte.

In ianuarie 2010 Romania se situa pe locul 16 intre cele mai atractive destinatii pentru investitii din lume, inaintea Rusiei sau Cehiei, intr-un clasament intocmit de firma de consultanta A.T.Kearney si in care China este considerata cea mai buna tinta pentru investitii. "Companiile cauta antidotul nesigurantei si vor din ce in ce mai mult sa investeasca in <strainatatea apropiata>", spune atunci Paul Laudicina, presedintele A.T.Kearney. In acelasi studiu Romania se situa pe un important loc sase in preferintele investitorilor europeni, fiind prima destinatie europeana, inaintea Italiei, Frantei sau Poloniei. La acel moment Romania se bucura de respectiva pozitie favorabila la capatul unui an electoral, lipsit de masuri de austeritate si in care efectele crizei nu s-au resimtit pregnant, dar si dupa o perioada de cativa ani de crestere economica sustinuta.

La aproape un an de la publicarea studiului, putem paria pe orice ca perceptia favorabila a investitorilor asupra Romaniei este in masura sa se fi schimbat, mai ales dupa desele si contradictoriile schimbari in legislatia fiscala, dupa derutantele modificari in prognozele de inflatie, crestere economica sau somaj ale diverselor insitutii sau dupa relativa indiferenta cu Guvernul a tratat masurile de revigorare ale economiei pe care le-a promis.

Culmea este ca, cel putin in declaratiile oficiale, ministrii pareau constienti de problemele economice ale Romaniei dar si de solutii. Constantin Nita, fost ministru pentru IMM in perioada 2008 - 2009, declara: "Revenirea noastra depinde daca vom sti sa stimulam mediul de afaceri sa produca bani, nu sa crestem impozitele ca sa-l sufocam. Daca nu stimulezi agentii economici nu ai de unde sa ai bani la fondul de pensii sau la cel de sanatate. Si nici investitiile in proiecte mari de infrastructura nu sunt o solutie viabila, pentru ca blocam banii intr-o zona care nu are o rata mare de multiplicare a investitiei. Pai in anii '70, Japonia a tasnit in sus pentru ca a investit doar 30% in proiecte de infrastructura si 70% din investitii au mers catre IMM-uri. Cui sa spui asa ceva in Romania?".

Problema nu este cui sa spui, ci cine sa faca. Si de ce.

Criza a modificat consumatorul, spune Octavian Popescu, vicepresedintele agentiei media Initiative, "Criza i-a facut pe oameni sa-si schimbe valorile si lucrurile in care cred... Credibilitatea, competenta si securitatea reprezinta principalele criterii care influenteaza comportamentul de cumparare. Lumea s-a divizat intre eroii si raufacatorii crizei", spune Popescu. Cum la nivel fundamental investitorul se aseamana in mare masura cu consumatorul, principalele criterii se mentin si in cazul unei decizii investitionale; Romania, la nivel investitional, nu pare a fi tocmai un model de credibilitate si securitate si face destul de multe pentru a-si indeparta competentele.

Pe plan international criza mai aduce doua modificari importante - detronarea SUA din pozitia de principala tinta a investitiilor in urmatorii doi ani si aparitia CIVETS.

Detronarea SUA de catre China, India si Brazilia apare in studiul "World Investment Prospects Survey 2010-2012" al UNCTAD, Comisia Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare. Studiul este intocmit in baza raspunsurilor a circa 500 de manageri de investitii din multinationale, consultati, specialisti in economie sau din lumea academica. Mexicul sau Thailanda sunt alte surprize, urcand in topul preferintelor investitorilor.

Cine este CIVETS? NU este vorba despre zibeta, micutul mamifer, ci de grupul de state - Columbia, Indonezia, Vietnam, Egipt, Turcia si Africa de Sud - pregatit sa inlocuiasca mantra BRIC - Brazilia, Rusia, India si China, socotite marile aspiratoare de investitii ale momentului si motoarele cresterii economice mondiale. CIVETS sunt ideea lui Michael Geoghegan, directorul executiv de la HSBC. "Fiecare dintre ele are o populatie mare, tanara, in crestere. Fiecare are o economie diversa si dinamica. Si fiecare, in termeni relativi, este stabila din punct de vedere politic", spunea recent Geoghegan. Iar HSBC este o institutie familiarizata cu pietele emergente.

"In lumea de astazi nu-ti poti permite sa astepti ca afacerile sa apara. Trebuie sa mergi acolo unde sunt afacerile", crede seful HSBC.

Romania a fost, pentru o perioada scurta din pacate, un loc unde "au fost afaceri". Greseala tuturor a fost credinta ca afacerile "vor fi" tot timpul, chiar fara sprijin guvernamental, ba cu taxe majorate asezonate cu inutile dispute politice. O statistica simpla este relevanta: in mai 2007 in Romania au fost infiintate 1482 de companii cu capital strain. Un an mai tarziu, apareau 1.098 de sociatati, iar in 2009 numarul noilor societati cu participatie straina la capital se injumatatea la 580. In 2010 s-au infiintat numai 422 de companii cu capital strain.

In acelasi siaj al anilor de crestere economica, Romania inca mai atrage investitii straine, care au8 crescut de la 1,9 miliarde de euro in 2003 la 5,2 miliarde euro in 2005 si la 9,5 miliarde euro in 2008. Valoarea s-a injumatatit in 2009, la 4,5 miliarde euro, iar la finele lunii iunie a acestui an investitiile straine directe totalizau 1,8 miliarde euro. O suma rezonabila, daca e sa luam in calcul efectele crizei. Dar privind "per capita" Romania avea cea mai mica valoare a investitiilor straine directe, 2.408 euro/cap de locuitor din Centrul si Estul Europei, aproape jumatate din valoarea din Bulgaria, 4.870 euro si mult sub cei 8.049 euro din Cehia.

Fara a spera sa ajunga la valori comparabile cu cele indicate deja, Romania ar trebui sa isi fixeze un obiectiv rezonabil, cum sunt cei 3.323 de euro ai unui polonez, daca nu cei peste 6.000 de euro din Ungaria.

Pentru inceput ar trebui ca oficialii romani sa intocmeasca o analiza SWOT (strengths, weaknesses, opportunities, threats - puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari) a Romaniei. Sau sa citeasca discutia care urmeaza.