De ce? Pentru că este unul dintre cele mai sigure pariuri în business, cel puţin pe termen lung, chiriile obţinute asigurând un venit constant celui care doreşte să se implice mai puţin în activitatea de zi cu zi a afacerii.

 

Situaţia nu e diferită nici în România, unde marii antreprenori locali au în portofoliu şi câteva încercări imobiliare, chiar dacă orientarea principală a businessului e în altă direcţie.

 

Dan Ostahie (Altex), Dan Şucu (Mobexpert), Raul Ciurtin (fondatorul Albalact) şi Doina Cepalis (Te-Rox) sunt doar câţiva dintre cei care şi-au completat portofoliul cu proprietăţi de real estate, dar nu singurii. Ei nu se numără însă printre cei mai mari proprietari imobiliari şi latifundiari ai ţării, topul fiind dominat (mai ales la vârf) de companii străine, care au venit atrase de preţurile mici ale terenurilor, de randamentele mari ale proiectelor şi de potenţialul de business.

Cine sunt cei care au o avere imobiliară estimată la peste 10 miliarde de euro?

 

Un deceniu şi 2 miliarde de euro

 

Fondul de investiţii cu focus imobiliar NEPI Rockcastle este cel mai mare proprietar de malluri din România şi principalul jucător din Europa Centrală şi de Est. Compania este totodată liderul pieţei imobiliare din România după valoarea portofoliului, ce a sărit uşor de 2,1 miliarde de euro la jumătatea anului, valoare ce cuprinde un total de 22 de proprietăţi, dintre care 17 malluri şi centre comerciale şi cinci clădiri de birouri.

 

Aceste titluri“ nu sunt ceva nou pentru compania care poartă numele actual de circa doi ani, mai exact după ce sud-africanii de la NEPI, prezenţi deja local, au fuzionat cu Rockcastle. Încă din 2014 fondul de investiţii devenise cel mai mare proprietar de centre comerciale, prin achiziţia a şase malluri şi dezvoltarea altor patru proiecte de retail. La momentul acela, în urmă cu cinci ani, portofoliul NEPI (actualmente NEPI Rockcastle) era evaluat la 1,2 miliarde de euro, adică aproape la jumătate faţă de prezent. 

 

Numărul proprietăţilor era şi acesta la jumătate, pe când suprafaţa cumulată se situa la 350.000 mp, adică 40% din cea actuală, semn că în ultimii ani fondul a mers pe proprietăţi mai mari sau a mizat pe extinderea celor existente.


 

Povestea NEPI Rockcastle începe să se scrie în urmă cu un deceniu, în 2009, primul an de criză, când sectorul centrelor comerciale din România era dominat de omul de afaceri Iulian Dascălu, proprietarul Iulius Group.

 

Intrarea NEPI pe acest segment a avut loc în octombrie 2009, odată cu achiziţia proiectului Promenada Mall din Brăila de la grupul belgian BelRom, tranzacţie de 63 de milioane de euro semnată contra curentului de la acel moment din piaţa imobiliară, ţinând cont că formula „cash is king“ intrase în limbajul zilnic al investitorilor. 

 

Între timp, investiţiile NEPI în piaţa locală de retail au sărit de de 1 miliard de euro, conform estimărilor Business Magazin.

 

NEPI Rockcastle

Valoare portofoliu România: 2,1 mld. euro

Suprafaţă închiriabilă România: 885.600 mp

Rată de ocupare România: 98,8%

Principalele proiecte din România: mallul Promenada, Ploieşti Shopping City, Floreasca Business Park

Număr total de proiecte în România: 22, dintre care 17 de retail şi 5 de birouri

Numele omului de afaceri grec Ioannis Papalekas este strâns legat de cel al pieţei imobiliare româneşti, antreprenorul – unul dintre cei mai discreţi din peisajul local – reuşind să construiască un colos – Globalworth – al cărui portofoliu sare de 1 miliard de euro în România. Mai mult, replicând modelul local, el a pariat şi pe piaţa din Polonia, cea mai puternică economie din regiune, unde a reuşit să construiască un business evaluat la 1,5 miliarde de euro.

 

Nu degeaba omul de afaceri a primit poreclele „vulturul imobiliar” şi „vulturul fără chip”. Papalekas are astăzi 43 de ani şi o experienţă de peste 15 ani pe piaţa imobiliară locală. 

 

Iniţial el a pariat pe active la discount, precum City Mall, Tower Center sau Cathedral Plaza, care pot aduce randamente mai ridicate. Apoi, în 2013, a decis să îşi grupeze afacerile imobiliare în fondul de investiţii Globalworth, pe care l-a listat pe bursa de la Londra. Astfel, acum datele companiei sunt publice şi arată că – indirect – Papalekas, prin Globalworth, este, după sud-africanii de la NEPI, al doilea mare investitor din piaţa imobiliară locală. Sunt luate în calcul doar companiile specializate în domeniu, nu şi cele din retailul alimentar care au magazinele în proprietate.

 

În primii ani de la izbucnirea crizei grecul a fost mai puţin activ în piaţă, însă din toamna anului 2011 a început o campanie susţinută de achiziţii, prima tranzacţie notabilă fiind răscumpărarea pentru 17,3 milioane de euro a centrului comercial City Mall, aflat în faliment, proiect pe care în 2006 îl vânduse unui fond de investiţii din Australia pentru 103 milioane de euro. Apoi el a continuat să cumpere şi să dezvolte proiecte care sunt astăzi evaluate la 1,2 miliarde de euro.

 

Globalworth

Valoare portofoliu România: 1,2 mld. euro

Rată de ocupare România: 94,9%

Principalele proiecte din România: Globalworth Tower, depozitul Dacia din Piteşti şi sediul UniCredit

Număr total de proiecte în România: 14, dintre care majoritatea de birouri, dar şi din zona industrială/ logistică şi altele

 

Retailerul german Kaufland, liderul comerţului alimentar local după cifra de afaceri, este unul dintre cei mai mari trei proprietari de active imobiliare din România după sud-africanii de la NEPI Rockcastle şi Globalworth, potrivit datelor BM. Aceste companii sunt dezvoltatori imobiliari, astfel că activitatea lor de bază este să ridice malluri sau clădiri de birouri pe care apoi să le închirieze sau să le vândă. Dezvoltatorii imobiliari îşi extind constant portofoliul pentru că sursele de venit sunt chiriile sau vânzările ulterioare ale acestor proprietăţi. Retailerii, chiar dacă deţin spaţiile în proprietate, au ca activitate de bază comerţul.

 

Kaufland are un portofoliu evaluat la 1,1 miliarde de euro (5,1 miliarde de lei), potrivit datelor declarate de companie la Ministerul de Finanţe. Valoarea a crescut cu 8,5% faţă de anul anterior şi cu 30% în ultimii cinci ani.

 

Creşterea vine ca urmare a investiţiilor realizate şi a terenurilor cumpărate. Astfel, reţeaua Kaufland a cumpărat deja 40 de terenuri pentru a accelera expansiunea în următorii 4 ani. Din datele BM, nemţii au aproape totul în proprietate, deşi în ultimii ani au început să ia în calcul şi chiria pentru a intra în inima cartierelor rezidenţiale.

 

Podiumul marilor proprietari imobiliari din comerţul alimentar este completat de alte două firme germane: reţeaua soră Lidl şi discounterul Penny Market. Portofoliile celor trei au o valoare totală de 10,6 miliarde de lei, adică 70% din totalul industriei.

 

Lidl şi Kaufland sunt două companii deţinute de aceeaşi familie – Schwarz, împreună alcătuind cel mai mare grup din retailul european. Deşi operate independent în România, ele au aceeaşi strategie, mai exact merg acolo unde pot în proprietate, indiferent că e vorba de un magazin sau de un depozit.
 În cazul Lidl România situaţia este întrucâtva diferită de cea a Kaufland pentru că discounterul german a venit local în 2011 (oficial) prin preluarea Plus Discount.

Atunci, el a preluat o reţea dezvoltată atât pe terenuri în proprietate, cât şi pe unele în chirie. Apoi, nemţii au mers în special pe terenuri proprii, dar în continuare există şi magazine în chirie.

 

Cumulat, familia Schwarz are o avere imobiliară ce se apropie de 2 miliarde de euro

 

Familia Schwarz

Businessuri: 

Lidl şi Kaufland

Valoare portofoliu Kaufland România: 1,1 mld. euro 

Portofoliu: peste 120 de magazine construite pe terenuri proprii, două depozite în proprietate şi alte 40 de terenuri achiziţionate pentru dezvoltare

Valoare portofoliu Lidl România: 

750 mil. euro 

Portofoliu: 100-150 de magazine construite pe terenuri proprii, cinci depozite în proprietate şi alte terenuri achiziţionate pentru dezvoltare

Notă: În cazul Kaufland a fost luată în calcul doar valoarea terenurilor şi construcţiilor. În cazul Lidl a fost luată valoarea totală a imobilizărilor corporale conform situaţiilor contabile.

 

 

Grupul austriac Immofinanz deţine astăzi în România un portofoliu evaluat la 766,5 milioane de euro, conform celui mai recent raport al companiei, unde apar un total de 50 de proiecte pe plan local, dintre care doar 17 proprietăţi, iar restul terenuri. 

 

Spre deosebire de cei mai mari doi jucători din sectorul imobiliar românesc NepiRockcastle şi Globalworth, Immofinanz are un portofoliu evaluat în scădere faţă de anii de criză spre exemplu. Mai exact, în 2012 la început, portofoliul austriecilor avea o valoare ce sărise de pragul de 1 miliard de euro. Avansul era susţinut de achiziţia companiei de dezvoltare imobiliară Adama. 

 

În anii care au urmat, în special în ultimii ani, compania austriacă de investiţii în imobiliare Immofinanz a vândut mai multe terenuri, dintre care o parte erau administrate chiar de către de Adama. „Aceste tranzacţii reprezintă un pas natural în strategia noastră de a ne concentra pe proprietăţile de retail şi birouri, atât cele existente, cât şi cele viitoare. Deşi Adama deţine un portofoliu extins de terenuri premium, credem că acestea sunt potrivite în special pentru complexurile rezidenţiale”, spuneau anterior oficialii de la Immofinanz. 

 

Mai mult, în 2015 austriecii au cedat întregul portofoliu de proprietăţi logistice către Blackstone. Este vorba de o tranzacţie regională, dar cu impact local.

Astfel, astăzi compania deţine în special proiecte de birouri şi malluri.

 

Immofinanz

Valoare portofoliu România: 766,5 mil. euro

Principalele proiecte din România: mallurile Vivo!, birourile myhive S-Park

Număr total de proiecte în România: 50, dintre care o bună parte terenuri şi 17 proprietăţi imobiliare

 

Antreprenorul român Iulian Dascălu este unul dintre cei mai vechi şi totodată cei mai puternici investitori locali din sectorul imobiliar. Supranumit „regele mallurilor”, el a dezvoltat proiecte comerciale precum Iulius Mall, sub acest brand fiind operate centre comerciale în Iaşi, Cluj, Timişoara, Suceava. El mai deţine şi clădiri de birouri, dar şi două proiecte de tip mixed-use, acesta fiind pariul său în ultmii ani. Este vorba de complexul Palas Iaşi şi de Iulius Town (fostul Openville Timişoara), deschis recent. Iulian Dascălu este licenţiat în finanţe-contabilitate în cadrul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, respectiv economie şi administrarea afacerilor în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Iulian Dascălu a început să parieze pe malluri într-o perioadă în care România abia începea să descopere conceptul care deja cucerise pieţe din Occident.

 

Antreprenorul a fost astfel unul dintre primii investitori în malluri din România; în 2000, când a deschis Iulius Mall la Iaşi, pe piaţa locală mai funcţiona doar proiectul Bucureşti Mall al companiei turceşti Anchor Grup.

 

După ce multă vreme a dezvoltat singur proiectele, în 2017, fondul Atterbury Europe – în spatele căruia se află acţionari sud-africani – a preluat jumătate din reţeaua de centre comerciale Iulius –, fondată de Iulian Dascălu, pentru peste 150 milioane de euro, potrivit datelor din piaţă.

 

Tranzacţia de tip joint venture a inclus şi cele două clădiri de birouri de lângă Iulius Mall Cluj, precum şi prima clădire finalizată la acel moment în ansamblul Iulius Town, aflat în construcţie în Timişoara. Complexul Palas Iaşi nu face parte din asociere. Iulius Group se află în topul celor mai mari dezvoltatori din real estate din România, fiind, de altfel, printre puţinele companii româneşti care şi-au făcut loc pe această piaţă, dominată în principal de jucători străini.
Planurile lui Dascălu nu se opresc aici însă.

 

Iulius Group

Valoare portofoliu România: 

750 mil. euro – 1 mld. euro (estimare Business Magazin)

Proiecte: Iulius Town (fostul Openville Timişoara), Palas Iaşi, Iulius Mall (Iaşi, Cluj, Timişoara, Suceava) şi birourile United Business Center 

Suprafaţă: 260.000 mp retail şi 80.000 mp de spaţii de birouri

 

Dezvoltatorul imobiliar israelian AFI Europe, care deţine în Bucureşti centrul comercial AFI Cotroceni din zona Politehnicii, are în plan să dezvolte noi proiecte de birouri şi rezidenţial, alături de un mall la Braşov şi unul la Arad.

 

Pe plan local, israelienii au finalizat deja mallurile AFI Cotroceni din Bucureşti şi AFI Ploieşti, complexul de birouri AFI Park şi au alte trei investiţii în desfăşurare – proiectul mixt cu mall şi birouri AFI Braşov, ansamblul de birouri AFI Tech Park din zona Palatului Parlamentului şi complexul rezidenţial AFI City din Bucureştii Noi. Proprietăţile generatoare de venituri ale AFI în România au ajuns anul trecut la o valoare totală de 700 de milioane de euro, după o creştere cu 10% faţă de anul anterior.

 

Dezvoltarea businessului din România vine în contextul în care acum circa 3 ani israelienii au vrut să vândă proiectul AFI Park, format din cinci clădiri de birouri, situat exact lângă mallul AFI Cotroceni. Cele cinci imobile au fost subiectul unei tranzacţii prin care fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, fondatorii retailerului de bricolaj Dedeman, anunţaseră că ar vrea să le cumpere. Ulterior însă, înţelegerea – care presupunea o tranzacţie de 164,5 milioane de euro – a căzut. Acum, oficialii companiei spun că pariul AFI în România e pe dezvoltare.

 

AFI 

Europe

Valoare portofoliu România: 700 mil. euro


Principalele proiecte din România: AFI Cotroceni, AFI Ploieşti, AFI Park (cinci clădiri de birouri)

Proiecte în curs de dezvoltare în România: AFI Braşov, AFI Arad, AFI Tech Park (birouri), AFI City (rezidenţial)

 

Liviu Tudor, care controlează dezvoltatorul imobiliar Genesis Property, este, alături de Iulian Dascălu, unul dintre cei mai puternici şi mai vechi antreprenori din sectorul imobiliar.

 

El deţine parcurile de birouri West Gate şi Novo Park, având astfel în portofoliu 150.000 de metri pătraţi de birouri clasa A. West Gate cuprinde cinci clădiri de birouri, iar Novo Park este format din alte şapte. Pe lângă acestea, antreprenorul a dezvoltat şi complexul de cămine West Gate Studios, deschis în 2009 ca fiind primul cămin studenţesc privat din Bucureşti.

 

Liviu Tudor deţine o diplomă de inginer în Aeronautică de la Institutul Politehnic din Bucureşti şi a urmat cursuri de specialitate la London Business School. El a intrat în business în urmă cu circa 25 de ani, când economia locală abia făcea primii paşi în capitalism. Apoi, în urmă cu circa 15 ani, a pariat pe sectorul imobiliar.

 

În 2005, Genesis Development a dezvoltat Novo Park, unul dintre primele parcuri de birouri din România, de mari dimensiuni. Complexul este situat în Pipera, ce a devenit ulterior cea mai dinamică zonă pentru dezvoltarea spaţiilor de birouri”, potrivit site-ului propriu.

 

În 2007, compania a inaugurat prima clădire din cadrul complexului West Gate Business District, în zona de vest a Bucureştiului, una dintre cele mai aglomerate zone rezidenţiale, ce a devenit în timp un hub major de birouri, conform aceleiaşi surse.

 

Genesis Development

Principalele proiecte din România: Novo Park, West Gate Business District şi West Gate Studios

Proiecte: 3 (office + campus privat)

Suprafaţă închiriabilă totală: peste 

150.000 mp

 

Biserica se numără, alături de statul român prin RAPPS, Academia Română şi moştenitorii marilor familii aristocratice româneşti sau maghiare, printre cei mai importanţi proprietari de imobile istorice din România, potrivit reprezentanţilor diviziei imobiliare a casei de licitaţii Artmark.

 

Acestea nu sunt însă singurele averi imobiliare ale acestei instituţii care numără peste 15.000 de lăcaşe de cult în proprietate. O investigaţie anterioară a televiziunii de stat a scos la iveală faptul că Biserica Ortodoxă Română deţine la nivel naţional 35.000 de hectare de pădure şi 40.000 de hectare de teren arabil. 

 

Această situaţie nu este una neobişnuită dat fiind că biserica este în general un mare proprietar de terenuri. O analiză mai veche a publicaţiei Business Insider arăta că Vaticanul deţine 71 de milioane de hectare de teren la nivel mondial, pe lângă cele circa 30 de hectare pe care se află Vaticanul în inima Romei.

 

Averea imobiliară a Bisericii Catolice o depăşea pe cea a emirului din Kuweit sau regelui Mohammed VI al Marocului conform aceleiaşi surse. În România, date exacte nu sunt disponibile, dar compania Patriarhia Română – adm. Patriarhală figurează la Ministerul de Finanţe cu active imobilizate de 657 milioane de lei (140 milioane de euro). Din datele BM aceasta este doar o firmă, existând o serie de alte comapnii care administrează afacerile Bisericii Ortodoxe Române.

 

Dragoş şi Adrian Pavăl, cei doi antreprenori care controlează retailerul de bricolaj Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorială locală, cu business anual de peste 7 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro), deţin un portofoliu imobiliar evaluat de Business Magazin la 850 milioane de euro - 1 miliard de euro.

Evaluarea are la bază valoarea terenurilor şi clădirilor din portofoliul Dedeman de circa jumătate de miliard de euro, potrivit bilanţului contabil depus de companie, alături de sumele plătite de cei doi antreprenori pentru proiectele de birouri The Bridge şi The Office.

 

Cei doi oameni de afaceri au început încă de acum mai mulţi ani să se uite pe piaţa imobiliară pentru a-şi investi banii, iniţial fiind în discuţie preluarea celor cinci clădiri de birouri ale AFI, o tranzacţie estimată atunci la 165 de milioane de euro. Deal-ul a picat, însă alte două s-au semnat, şi anume cei doi oameni de afaceri au achiziţionat cele trei clădiri de birouri The Bridge de la Forte Partners pentru circa 200 milioane de euro şi proiectul de birouri The Office din Cluj de la NEPI Rockcastle şi de la Ovidiu Şandor pentru 120 milioane de euro. Recent, Dedeman a anunţat că preia împreună cu Element Invest Partners firma Element Distribution Center şi urmează să construiască trei depozite logistice, intrând astfel pe un alt segment al pieţei imobiliare.

De-a lungul anilor, cei doi fraţi şi-au construit o reţea de circa 50 de magazine de bricolaj, cele mai multe dintre ele pe terenuri proprii, conform datelor existente. 

 

Dragoş şi Adrian Pavăl mai deţin şi alte businessuri, însă în alte sectoare decât cel imobiliar. Decizia de a paria pe real estate a venit în contextul în care antreprenorii stăteau pe cash, Dedeman fiind cel mai profitabil business din tot retailul românesc. Doar anul trecut compania a obţinut un profit net de peste 1 miliard de  lei.

 

Familia Pavăl

Businessuri: Dedeman (cu o reţea de 50 de magazine construite în special pe teren propriu), proiectul de birouri The Bridge, proiectul de birouri The Office din Cluj

Valoare portofoliu imobiliar: 850 mil. euro - 1 mld. euro (estimare Business Magazin)

 

Companiile Practic, Romarta, Universal, Romconsulting şi Meteor, controlate de mai mulţi antreprenori locali, deţin peste 1.000 de spaţii comerciale stradale, majoritatea în Capitală. Aceste spaţii sunt astăzi ocupate de farmacii, supermarketuri şi agenţii de pariuri, marii chiriaşi de la parterul blocurilor fiind magazinele Mega Image, jucătorii din retailul farma în frunte cu Sensiblu şi Catena şi companiile active în industria jocurilor de noroc.

 

În acest context, spaţiile deţinute de Radu Dimofte (prin firmele Practic, Meteor şi Universal), Siminel Andrei cu fondul de investiţii Broadhurst, prin intermediul Romarta, şi Raluca Petcu prin Romconsulting sunt evaluate la câteva sute de milioane de euro, potrivit Business Magazin. 

 

În urmă cu un deceniu, valoarea sărea de 1 miliard de euro, potrivit estimărilor de la acea vreme, însă în ultimii ani, pe fondul dezvoltării de malluri, centre comerciale şi parcuri de retail, aceasta a scăzut. Astăzi o parte dintre aceste spaţii – amplasate chiar pe principalele artere comerciale precum Calea Victoriei sau bulevardul Magheru – sunt în aşteptarea chiriaşilor după ce retailerii s-au mutat la mall, băncile au închis din sucursale, la fel şi operatorii telecom. În acest context, Romconsulting vinde aproape 50 de spaţii comerciale şi rezidenţiale, unele cu preţuri de câteva sute de mii de euro, iar altele cu peste 1 milion de euro, cum este cazul celor de pe Calea Dorobanţilor.

 

Datele exacte despre portofoliile acestor firme sunt relativ puţine, atât în ceea ce priveşte numărul total al spaţiilor, cât şi valoarea acestora, singura listată la BVB fiind Practic SA. Aceasta este de altfel singura dintre companii care a răspuns solicitării ZF.

 

„În prezent, în portofoliul Practic SA sunt incluşi aproximativ 46.000 mp de spaţii închiriabili pe diverse funcţionalităţi. Din total, 25% sunt spaţii de birouri clasa B, iar 75% spaţii comerciale stradale”, potrivit oficialilor companiei.

 

Ei adaugă că valorile proprietăţilor sunt actualizate în mod regulat, conform standardelor internaţionale de contabilitate, de către evaluatori autorizaţi. Ultima reevaluare a fost efectuată la 31 decembrie 2016, iar testele de depreciere efectuate la 31 decembrie 2018 au arătat că valorile se menţin în limita pieţei de profil, adică 69 mil. lei valoarea birourilor şi 268 milioane de lei cea a spaţiilor comerciale.

 

Cel mai mare proprietar privat de păduri din România este IRU Forest Assets, parte a grupului de mobilă Ikea, cu aproape 50.000 de hectare de codri pe plan local, grupul suedez având inclusiv propriul ocol silvic, conform celor mai recente date.

 

Acesta este doar unul dintre multiplele pariuri pe care le are în România grupul cunoscut pentru magazinele cu acelaşi nume. Astfel, în prezent compania Vastint, parte a diviziei imobiliare a Ikea, se pregăteşte să dea drumul construcţiei unui proiect rezidenţial în zona de nord a Capitalei. Terenul de 47 ha a fost cumpărat la începutul anului 2016 de la Teia Sponte, potrivit datelor din piaţă, cu circa 70 mil. euro, fiind una dintre cele mai mari tranzacţii cu terenuri pentru proiecte rezidenţiale semnate până acum. Viitorul ansamblu promite de la început să includă şcoli, centre comerciale, parcări supraterane şi subterane şi piste pentru biciclişti, fiind din start cel mai mare proiect de acest tip demarat până acum în Bucureşti. 

 

Vastint mai lucrează la două mari proiecte în Capitală, ambele de birouri, la Timpuri Noi Square şi la Business Garden Bucharest, din zona Orhideea.

Businessul cu păduri şi cel de imobiliare completează activitatea de bază a Ikea în România, cea de retail. Compania a intrat iniţial în sistem de franciză, preluând apoi magazinul din zona de nord a Bucureştiului. La aproape un deceniu distanţă, în 2019, retailerul a deschis al doilea magazin, tot în Bucureşti, şi are planuri pentru provincie.

 

Grupul Ikea

Businessuri: magazinele Ikea, terenuri pentru dezvoltarea de noi magazine, proiectul de birouri Timpuri Noi Square, 50.000 de hectare de pădure

 

Dezvoltatorul imobiliar S Immo deţine în România mallul Sun Plaza, hotelul Novotel şi birourile The Mark şi Sun Offices. Dezvoltatorul austriac a finalizat oficial proiectul de birouri The Mark de pe strada Buzeşti de lângă Piaţa Victoriei în vara lui 2019, proiect în care a investit 45 mil. euro. 

În continuare, S Immo analizează piaţa din Capitală şi este în căutare de terenuri pentru noi dezvoltări de birouri, dar caută şi birouri gata construite.

 

Pe lista principalilor dezvoltatori imobiliari locali se numără grupuri precum Forte Partners sau Skanska, însă de multe ori aceste companii construiesc pentru a vinde mai degrabă decât pentru a dezvolta portofolii. Unul dintre cele mai concludente exemple este vânzarea celor trei clădiri de birouri The Bridge către Dedeman.

 

Dezvoltatorul imobiliar Anchor Grup este cel care a deschis piaţa mallurilor din Capitală acum două decenii, odată cu proiectul Bucureşti Mall. La câţiva ani după aceea, în 2004, şi-a deschis porţile şi Plaza România, amplasat la graniţa dintre cartierele dormitor Militari şi Drumul Taberei. Grupul mai deţine clădirea de birouri Anchor Plaza, de 25.000 de metri pătraţi, situată chiar lângă mallul Plaza România, dar şi Plaza Romania Offices (10.600 mp), o parte din mall fiind transformată din retail în office, alături de Anchor Plaza Metropol, un proiect de office de 34.500 mp. În paralel cu acestea, Anchor Grup dezvoltă proiecte rezidenţiale precum Pallady Towers şi alte patru imobile de locuinţe pe calea Dudeşti, care se alătură ansamblului InCity Residences, situat în acelaşi loc.

 

Companii din comerţul alimentar precum Penny Market (Rewe România) sau Auchan au portofolii imobiliare evaluate 250-500 mil. euro în contexul în care fiecare deţine terenuri, dar şi magazine şi depozite dezvoltate de la zero pe terenuri proprii. Tot din grupul francez Auchan – o afacere de familie controlată de familia Mulliez, una dintre cele mai bogate din Franţa – face parte dezvoltatorul imobiliar Ceetrus, fostul Immochan. Ceetrus administrează un portofoliu de 23 de centre comerciale la nivel naţional, este vorba de galeriile comerciale ale hipermarketurilor Auchan. În 2016, dezvoltatorul şi-a lărgit sfera de activitate pe noi segmente de business: cel rezidenţial, prin dezvoltarea Coresi Avantgarden în parteneriat cu Avantgarden Immo Invest, şi office, prin Coresi Business Park din Braşov, în parteneriat cu Ascenta Management.

 

Grupul Apex Alliance din Lituania, care deţine hotelul Hilton Garden Inn din Centrul Vechi, a deschis recent o nouă unitate de cazare în apropiere de aeroportul Otopeni, proiect în care a investi 19 mil. euro. Deschiderea Hilton Garden Inn Bucharest Airport este a doua dintr-un şir de hoteluri de pe lista grupului lituanian. Grupul Apex Alliance va deschide în perioada următoare şi hotelul Courtyard by Marriott din zona Floreasca. Până la final de an, grupul lituanian va inaugura şi cel de-al treilea hotel din 2019, este vorba de o unitate Moxy by Marriott din Centrul Vechi (117 camere), în timp ce anul viitor va fi livrată unitatea de cazare Autograph by Marriott, ce va fi dezvoltată tot în centrul vechi al Capitalei, potrivit datelor furnizate de companie. Grupul lituanian devine unul din cei mai mari jucători de pe piaţa hotelieră după deschiderea unităţilor aflate în construcţie, cu un portofoliu evaluat la câtva sute de milioane de euro.

 

De altfel, conform surselor din piaţă, hotelul Garden Inn de lângă BNR, deschis în 2017, este scos la vânzare de grupul lituanian. Unitatea cu 210 camere a fost deschisă după o investiţie estimată la 20-25 mil. euro. 

 

One United, unul dintre cei mai activi dezvoltatori de birouri şi rezidenţial de pe piaţa locală, are un portofoliu evaluat la peste 270 mil. euro. Compania este condusă şi controlată de două prezenţe discrete în spaţiul local de business, antreprenorii Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu. One United deţine şi dezvoltă mai multe proiecte în special pe zona de rezidenţial, dar şi birouri, cumpărând activ terenuri pentru noi investiţii. Spre exemplu, One United a demarat în primăvară construcţia One Herăstrău Towers, de la intersecţia dintre străzile Aviator Şerbănescu şi Nicolae Caramfil, care va include 139 de apartamente. De asemenea, continuă construcţia proiectului One Mircea Eliade de la intersecţia dintre calea Floreasca şi Mircea Eliade, cu un total de 247 de apartamente în trei turnuri. Acestea sunt ridicate alături de One Tower, clădirea de birouri care va avea 24.000 mp suprafaţă închiriabilă. Întreg proiectul One Floreasca City ar trebui finalizat în 2020. În perioada 2020-2021, One United ar urma să livreze o suprafaţă închiriabilă de birouri de peste 120.000 mp în trei proiecte: One Cotroceni Park (fazele I şi II, cu 78.000 mp în total), One Tower (24.000 mp) şi One Verdi Park (20.000 mp).

 

Prime Kapital este un nume mai nou pe piaţa imobiliară locală, însă a dezvoltat o serie de centre comerciale în oraşe din provincie, unele dintre ele în centre urbane secundare la care alţi competitori nu se uitaseră, precum Roman sau Sfântu Gheorghe. Alte proiecte de acest tip apar pe site-ul companiei la categoria „va urma”. Dezvoltatorul are şi trei proiecte rezidenţiale în plan.

 

Compania austriacă CA Immo a fost înfiinţată în anul 1987 şi începând cu anul 1988 este listată  la bursa de la Viena. Dezvoltatorul a început să se extindă în regiunea CEE în 1999, achiziţionând proprietăţi în Ungaria şi Republica Cehă şi intrând apoi pe piaţa din România în 2001. Pe piaţa locală grupul deţine şapte proiecte, toate de birouri, cu o suprafaţă totală de circa 165.000 mp şi evaluate la circa 400 mil. euro. Odată cu adăugarea de noi investiţii în portofoliu, valoarea totală a acestuia a crescut cu 30% în 2018 versus 2017. România a ajuns să contribuie cu o cincime la valoarea portofoliului grupului.

 

Ţiriac Imobiliare, controlat de omul de afaceri Ion Ţiriac, este un grup de companii ce activează în domeniul imobiliar şi care are o istorie de 25 de ani pe piaţa locală.

 

Această divizie face parte din Ţiriac Group ale cărui principale afaceri se derulează în patru domenii cheie: import şi distribuţie de maşini, servicii financiare şi de leasing, transport aerian de tip VIP charter şi real estate.

 

„Ţiriac Imobiliare, parte a Ţiriac Group, este un grup de 29 de companii, prezent pe piaţa locală încă din 1994, ca dezvoltator şi investitor în domeniul imobiliar. Ţiriac Imobiliare a debutat pe piaţă de profil din România odată cu înfiinţarea Fergus Construct Internaţional, prima firmă imobiliară aparţinând Ţiriac Group. Pentru viitor, Ţiriac Imobiliare are în plan dezvoltarea mai multor proiecte imobiliare – de tip rezidenţial, comercial, clădiri de business sau showroomuri auto multibrand, localizate în Bucureşti şi marile oraşe din ţară”, potrivit site-ului propriu.

 

Printre cele mai cunoscute investiţii ale grupului se numără complexul Stejarii din nordul Capitalei.

 

George Becali, finanţatorul echipei de fotbal FCSB Steaua Bucureşti, este, potrivit surselor din piaţă, unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din zona de nord a Capitalei şi Ilfov, el controlând suprafeţe importante atât în Pipera - Voluntari, cât şi în Otopeni şi Baloteşti. În perioada în care candida pentru Parlamentul Europei, Becali punea pe hârtia declaraţiei de avere loturi cu o suprafaţă totală de 373 de hectare în Bucureşti şi Ilfov, dobândite începând cu 1991, atât prin contracte de vânzare-cumpărare, cât şi prin cesiunea drepturilor de proprietatea asupra unor terenuri litigioase. Surse din piaţa imobiliară spun că în prezent el ar mai deţine peste 140 de hectare, echivalentul a circa 140 de terenuri de fotbal.