Pentru ca nu puteam decide care eveniment este mai important, privatizarea Petrom sau noua politica a Bancii Nationale pe piata valutara, am dat cu banul. Care a cazut pe muchie.

Banul a avut intelepciunea lui. Pentru ca dintre cele doua evenimente care au marcat economia Romaniei in 2004 este greu de ales, fiecare avand semnificatia sa. Aprecierea leului a fost socul anului, care a zdruncinat angrenaje economice aflate deja intr-o matca a lor, angrenaje care pareau, pana acum, de neclintit.  

Efectele privatizarii companiei petroliere de stat, dar si ale vanzarii distributiilor de gaze si electricitate vor deveni vizibile in perioada care urmeaza, cand alte cursuri economice vor fi deviate. Companiile din sectorul energetic au fost ani la rand creditori mai importanti decat bancile pentru societatile romanesti. De stat sau private, companiile care au cumparat aceste entitati energetice romanesti sunt in primul rand capitaliste, care au lucrat si lucreaza in economii bazate pe o competitie cat mai reala, si este de asteptat ca ele sa-si transfere regulile si in Romania.

Disciplinarea pietei si eliminarea surselor de coruptie ar trebui sa fie principalele efecte ce se vor resimti in plan economic, dupa ce noii proprietari isi vor fi intrat in rol. Socul aprecierii leului s-a produs la inceputul lunii noiembrie, dupa ce Banca Nationala a anuntat ca nu va mai interveni pe piata valutara. In urmatoarele saptamani, leul a crescut sustinut, doborand orice previziune a analistilor. In primavara acestui an, guvernatorul BNR Mugur Isarescu lansa un semnal important: aprecierea monedei nationale poate ajuta Romania sa prinda din urma tarile Uniunii Europene. "Aprecierea reala a leului poate ajuta la grabirea convergentei reale", spunea atunci Isarescu.

Nimeni nu a anticipat, insa, ce avea sa urmeze. Masura a condus la o apreciere a leului, in numai o luna, cu 7,6% fata de dolar si 4,3% in raport cu euro. In prima saptamana a lui decembrie, Banca Nationala a intervenit din nou, totusi, pe piata valutara, pentru a opri aprecierea monedei nationale.

Dupa evolutiile din ultima luna, nimeni nu mai are insa curajul sa faca o previziune ferma despre cum va evolua cursul valutar - acesta a si fost, in esenta, obiectivul principal urmarit de Banca Nationala. Una peste alta, leul, in premiera, este mai puternic la sfarsitul unui an fata de inceputul lui - iar tendinta s-ar putea regasi si in 2005.

Aprecierea leului va avea asupra economiei romanesti un efect poate mai puternic decat reformele fiscale promise in campaniile electorale. Companiile romanesti, importatoare sau exportatoare, vor trebui sa renunte la strategiile incremenite in care fie marcau castiguri, fie previzionau costuri mai mari din cauza unei plicticoase si constante cresteri a leului sau dolarului.

De anul viitor, numarul celor care vor iesi din scena daca nu vor sti bine replicile cu acoperirea riscului valutar si investitii pentru cresterea productivitatii va fi din ce in ce mai mare.  Tot la nivel macro, estimarile privind valoarea cresterii PIB pe 2004 au inregistrat modificari succesive si in crestere, dar este posibil ca ultima modificare anuntata de fostul premierul Adrian Nastase, de 8,1%, sa aiba o puternica incarcatura electorala. Nastase a pus cresterea in special pe seama rezultatelor obtinute in agricultura, industrie si sectorul constructiilor.

Mai temperat, Ministerul Finantelor Publice anunta, in octombrie, ca Romania va inregistra in acest an o crestere economica de 7,6%. Avansul economic din anul 2003 a fost de 4,9%, iar proiectul de buget pentru anul 2005 prevede o crestere de 5,3%.

Ritmul de crestere economica depaseste estimarile autoritatilor de la inceputul acestui an, care previzionau o rata anuala de 5,5%, cu 0,6 puncte procentuale peste 2003. Produsul Intern Brut al Romaniei a atins, dupa primele sase luni, 22,3 miliarde de euro. La formarea PIB, cele mai bune rezultate au fost obtinute in sectorul constructiilor, cifrele aratand o majorare cu 8,6%. Industria si agricultura au avut o dinamica mai modesta, inregistrand un plus de 5,9% si, respectiv, 5,3%, inferioara cresterii de 6,5% a valorii adaugate brute din servicii.

Piata constructiilor pare, intr-adevar, a se fi simtit excelent in acest an, cand a depasit, pentru prima oara in ultimii 15 ani, pragul de cinci miliarde de euro. Cea mai mare dinamica a avut-o constructia de locuinte, care a crescut cu 40% fata de anul trecut, cand au fost date in folosinta circa 28.000 de unitati locative. In continuare, marile lucrari de infrastructura programate sunt in masura sa sporeasca cele cinci miliarde de euro.

Numai lucrarile la autostrada Bechtel vor avea o valoare anuala de cateva sute de milioane de euro. In plus, efectele pe orizontala si pe verticala vor fi uriase, nivelul investitiilor adiacente (fabrici, depozite, hoteluri, benzinarii) fiind estimat sa atinga circa 4 miliarde de euro. Numai necesarul de ciment pentru autostrada ar putea absorbi productia tuturor fabricilor romanesti pentru un an. Si nu va fi vorba numai de Bechtel.  "Se construieste in draci. Se construieste orice", spune unul dintre oamenii de afaceri romani din constructii intervievati pentru aceasta retrospectiva.

Iar cea mai buna dovada ca anii urmatori vor fi ai constructiilor a fost febra achizitiilor din industria materialelor de constructii, unde practic toate marile companii au fost cumparate de grupuri internationale in ultimii doi ani. Exista insa si o parte mai putin fericita a povestii: din cauza cererii mari, pretul constructiilor va creste puternic, numai in octombrie 2004 inregistrandu-se majorari de 15-20% la metrul patrat construit.

Si agricultura se lauda cu cea mai mare recolta de cereale din istoria Romaniei, cu toate ca exista producatori care contesta valorile oficiale. La grau, de exemplu, recolta este estimata la 7,7 milioane de tone, dar in circuitul comercial au intrat in jur de patru milioane de tone, iar cantitatea ramasa la producatori este si greu de cuantificat, si greu de valorificat.

Piata imobiliara are o singura directie, in sus, dupa cele 7,5 miliarde de euro care reprezinta valoarea totala a tranzactiilor imobiliare din Romania in 2004. In imobiliare isi fac simtita prezenta din ce in ce mai puternic marile fonduri de investitii, iar mari jucatori mai sunt de asteptat.

Un an fast au avut si retailerii. Pentru Carrefour si Selgros, 2004 inseamna anul stoparii pierderilor pe care le-au inregistrat pana acum in Romania; Metro si Billa sunt de mai bine de patru ani pe profit. A doua parte a anului a marcat un numar important de deschideri de magazine si un record de investitii al jucatorilor din piata, adica peste 100 de milioane de euro.

O schimbare de generatie marcheaza sectorul auto: a iesit din joc Dacia 1300, batrana doamna care a reprezentat pentru romani nu numai marca nationala, ci si un indicator al statutului social, si a pasit in scena Logan, copilul-minune al celor de la Renault. Noul model Renault inseamna pentru Romania si investitii ale producatorilor de componente auto de un miliard de euro.

In al patrulea an din secolul comunicatiilor, tehnologia 3G, care permite utilizatorului acces rapid la Internet, transfer de date, imagini, ascultarea de muzica pe telefonul mobil, precum si vizualizarea de imagini video in timp real, este disponibila in Romania. In ansamblu, piata romaneasca de IT&C insumeaza la finele lui 2004, potrivit estimarilor oficiale, 3,7 miliarde de euro, iar actorii pietei estimeaza o crestere pentru 2005 de aproximativ 40%. Cea mai spectaculoasa crestere in industria de IT au consemnat-o in 2004 vanzarile de hardware.

"Miracolul" telefoniei mobile a continuat, ambii operatori de profil - Orange si Connex - anuntand din nou cresteri solide, de 30-40% pentru profit si cifra de afaceri. Si daca va intrebati de unde au avut romanii bani pentru a cumpara atat de mult, incat sa imbogateasca retailerii, companiile de constructii sau operatorii de comunicatii, e suficient sa va uitati catre sistemul bancar pentru a gasi raspunsul.

Trecand rapid peste socul regulilor mai stricte pentru creditare impuse de BNR la inceputul anului, bancile au gasit solutii pentru a imprumuta mai mult pe mai multi. Dovada stau si cifrele (activele bancare vor creste cu circa 20% anul acesta), dar mai ales elementele vizuale: invazia de reclame agresive si deschiderile de sucursale au demonstrat clar ca pentru banci a sosit vremea retailului. Clientul roman cu venituri medii (sau chiar mici), ignorat pana de curand, va fi rasfatatul urmatorilor ani. Stau garantie pentru asta banci precum ING, HVB ABN Amro sau Unicredit, care au intrat in 2004 in lupta cu jucatorii traditionali de retail precum  BCR, BRD, Raiffeisen sau Banc Post.

Iar daca bancile vor urma tendinta data de BNR, care a micsorat repetat dobanda de interventie in ultimele luni din 2004, si vor ieftini creditele, atunci chiar ca vor urma ani fericiti. Si nu numai ca vor exista mai multi bani pentru cheltuit, dar si preturile nu vor mai creste atat de repede. In 2004, inflatia a scazut pentru prima data sub 10% si va continua sa fie exprimata cu o singura cifra multi ani de acum incolo.

Daca tot ce vine din partea romanilor poate fi suspectat de patriotism financiar, reactia strainilor la imbunatatirea mediului de afaceri nu mai are nevoie de comentarii. Investitiile straine, fie directe, fie sub forma achizitiilor de companii romanesti, au batut orice record inregistrat in ultimii 15 ani. Daca pana in urma cu doi ani, o investitie de 10 milioane de euro era considerata eveniment, acum Romania mai poate fi impresionata doar de sume ce depasesc suta de milioane de euro. Numai achizitiile Petrom, Distrigaz, Electrica au adus in Romania anul acesta peste 2,5 miliarde de euro.

Investitiile straine "greenfield" de peste un milion de euro (monitorizate si atrase de Agentia Romana pentru Investitii Straine) au depasit nivelul de 3,4 miliarde euro in 2004. Nivelul de investitii straine pe cap de locuitor a ajuns la 180 euro, dublu fata de anii anteriori.   

Iar daca romanilor nu li se va parea prea grea povara celor 180 de euro si vor putea "suporta" si 300 sau 400 de euro, precum polonezii sau ungurii, Romania va deveni un loc din ce in ce mai bun de trait in urmatorii ani. Numai sa nu ramana fara locuitori pana atunci.