Dar este totodata un business. Unul de cinci milioane de euro in 2008 si 20 de milioane de euro valoare totala. O afacere cu planuri ambitioase de dezvoltare, ce trebuie sa lupte serios pentru un loc pe o piata de carte din Romania cat se poate de concurentiala.

Este si mai mult decat o afacere. Este o afacere reusita, invidiata si vanata de investitori strategici. Este un produs construit in totalitate in sablonul de do-it-yourself.

Putini ar fi pus un eurocent, in urma cu trei ani, pe supravietuirea unei librarii de asemenea dimensiuni pe cel mai scump bulevard din Capitala. Si nu in orice spatiu de pe Magheru, ci intr-un imobil de secol XIX. Mai degraba ar fi pariat pe un concert Elvis pe Wembley (intre timp s-a daramat si stadionul). Si totusi. Anii au trecut si Carturestiul este tot acolo. Mai mult, in loc sa-si faca bagajele, cei doi actionari se pregatesc sa investeasca in spatii mai mari si in proiecte mai curajoase. Pe cine pariem acum?

Norocul ii favorizeaza pe curajosi

Carturestiul a trait cativa ani, chiar si fara un nume de botez, in capul si pe hartiile celor doi antreprenori, si doar mai apoi in centrul Bucurestiului.

"Ambitia initiala a fost a Nicoletei, iar ideea esentiala era sa creem un spatiu public guvernat de alte legi de comunicare si valoare decat cele care existau la momentul acela in Bucuresti." Au vrut sa ofere o alternativa la realitatea de atunci, si anume o societate romaneasca de la finele anilor '90 unde nu mai era loc pentru cultura, pentru carte, si unde sistemele de valori, brutale, se rezumau doar la succesele obtinute imediat, pe fondul unei tranzitii pe care de-abia acum se pare ca incepem sa o depasim.

"Atunci cand am inceput noi, era uneori rusinos sa fii vazut cu o carte in mana pe strada." De-atunci lucrurile s-au mai schimbat. Iar Carturestiul a fost unul dintre punctele de cotitura in aceasta schimbare. Atat pe harta Bucurestiului, cat si pe cele ale oraselor unde Nicoleta Dumitru (32 de ani) si Serban Radu (36 de ani) au descins cu proiectul lor.

Au sase librarii sau spatii publice, asa cum le place lor sa-si numeasca afacerea, iar planurile vorbesc despre alte si alte "sate ale cartilor", din ce in ce mai mari si mai ambitioase. "Avem idei pentru urmatorii 20 de ani. N-am pus in aplicare nici macar un sfert din ideile de la care am plecat, si de atunci am mai avut si altele." Deci acum, odata cu renasterea retailului cu carte din Romania, Carturestiul vrea sa creasca mai mult, sa-si mareasca cifrele din dreptul profitului si sa-si cimenteze si mai bine locul trei pe o piata de peste 50 de milioane de euro anul trecut.