"Poti fi un bun procuror, un bun judecator sau un bun avocat. Sau poti fi unul slab, bineinteles." Asa explica Costea, actualmente partener la Voicu & Filipescu, motivele pentru care s-a facut avocat. "Mi s-a parut ca imi ofera mai multe directii." Dupa o specializare in economie, a ales sa faca ceea ce face si acum ? avocatura de business. Spune ca exista avocati care viseaza la un cabinet mic, propriu, sau, cum este si cazul sau, avocati care urmaresc casele mari de avocatura. Si unii si ceilalti vor insa un job independent. Paradoxal este ca acelasi domeniu care iti ofera independenta iti solicita si o oarecare doza de disciplina. "Daca nu stii sa-ti prioritizezi munca devii instantaneu prizonierul timpului tau, si acea independenta la care ai visat ramane undeva departe."
Lucrurile astea le simte acum, dupa mai bine de 10 ani de avocatura, pentru ca atunci nu avea timp sa le constientizeze. A intrat direct in paine, fara prea multe tatonari, la firma condusa de Flavia Teodosiu. Acolo a mers la primele procese si tot la Teodosiu a asistat la primele mari tranzactii. "Flavia ma ajuta mult la momentul acela, dar uneori contactele cu clientii le stabileam personal si era destul de emotionant pentru un tanar de 22 de ani."


TIME IS MONEY
Emotiile adevarate le-a simtit insa in instanta, nu in sala de sedinte a unei companii.

"Fara cateva ore de instanta nu esti un avocat complet. Trebuie mai intai sa-ti tremure putin glasul in fata unui judecator." A trecut si pe acolo, si isi aduce aminte de cateva procese de la casa Teodosiu, unde a mers impreuna cu avocatul Victor Anagnoste, despre care vorbeste cu admiratie si care la acea data era presedintele Uniunii Avocatilor din Romania. "Atunci nu-mi mai faceam probleme si nu mai aveam nicio emotie. Eram cu maestrul, si intram in sala foarte relaxat. Ce se putea intampla?" Despre Anagnoste spune si acum ca e unul dintre cei mai capabili avocati de la noi, un monstru sacru.
Insa pentru el isi dorea alt drum. A plecat la americanii de la Arent Fox, unde a invatat meserie. "Jobul nostru a fost inventat in SUA, deci sistemul lor a fost mereu un model pentru noi." Acolo a invatat dreptul in stil american: practic, pragmatic si orientat catre rezultate. Spune ca e un mare avantaj sa-ti dai seama inca din timpul in care te formezi ca avocat ca doctrina nu te ajuta mai deloc si ca trebuie sa te concentrezi pe rezultate si obtinerea lor in cel mai scurt timp. "Managerii nu au timp de pierdut. Chiar daca tu ai depus un volum de munca important pentru o tranzactie, cand prezinti situatia trebuie sa fii concis si sa vii cu solutii. Altfel nu esti apreciat." Si mai este si o chestiune de respect: "Noi vindem timp. La propriu. Pentru ca facturam pe ora de consiliere. Deci este in interesul clientilor sa oferim solutiile in cel mai scurt timp. Este vorba de respectul fata de ei." La Arent Fox i-a cunoscut pe Daniel Voicu si Mugur Filipescu, iar firma isi negocia la momentul acela iesirea de pe piata, si asa s-a format casa de avocatura Voicu & Filipescu. Despre statutul de azi spune ca multe nu se schimba odata cu acesta. El avea deja o echipa in grija si deci un aport important la venitul firmei, asa ca schimbarea majora a fost cea de perceptie. "Este vorba in primul rand de o recunoastere si mai putin despre bani sau o noua agenda zilnica." Face aceleasi lucruri pe care le facea cand era senior, dar acum conduce o echipa mai mare. E drept, cheltuieste si mai mult timp, pentru ca intervin mai multe chestiuni administrative, de management, dar cu lipsa timpului era deja obisnuit din vremurile de pionierat ale caselor de avocatura private de la noi, cand volumul de munca era poate mai semnificativ decat acum. In plus, astazi, ca partener, are rata orara cea mai mare din firma si trebuie sa se ocupe indeosebi de proiectele importante ce necesita o experienta mai mare. "Poti superviza oricand munca echipei, dar atat. Nu e neaparat nevoie sa te ocupi personal de toate proiectele, pentru ca asta ar insemna sa nu tratezi corect clientul, facturand cu rata cea mai mare o activitate ce poate fi desfasurata si de alti avocati din firma."


LUPTA PENTRU AVOCATI
Nici timpul fizic nu i-ar permite sa o faca. Costea este specialist in M&A, dar la Voicu si Flipescu conduce si departamentul de proprietate intelectuala, un segment aflat pe un trend ascendent in avocatura de business de la noi. Principalul business pentru diviziile de proprietate intelectuala il constituie produsele look alike; e vorba de copierea unor elemente ale brandurilor cunoscute, iar acest lucru este posibil de la o ciocolata pana la un autoturism, asa cum patesc nemtii de la Mercedes sau BMW in China. "De multe ori se intampla sa cumperi un produs printr-un gest reflex si sa-ti dai seama de-abia acasa ca ai cumparat altceva, foarte asemanator." "E un business relativ nou, dar important este ca instantele incep sa inteleaga fenomenul si de cele mai multe ori dau sentinte favorabile." Departamentul de proprietate intelectuala cuprinde patru oameni, deocamdata suficienti pentru numarul de cauze solutionate de echipa lui Costea. Pentru comparatie, la Voicu & Filipescu lucreaza azi peste 50 de avocati, iar numarul lor este intr-o continua crestere. Mai multi avocati buni inseamna mai multe proiecte importante la care se poate lucra in aceeasi perioada. "Oamenii buni sunt cel mai de pret bun al unei case de avocatura. Intotdeauna cautam avocati buni, pentru ca nu poti spune unui client sa-si amane afacerile pentru ca nu ai deocamdata avocati disponibili."
Revenind la numarul colegilor de la Voicu & Filipescu, spune ca au si plecat cativa, dar de venit au venit mult mai multi. Un lucru pozitiv pentru orice casa de avocatura, pentru ca astazi e o lupta apriga pentru a-ti pastra oamenii: "avocatii cu experienta se gasesc doar la firmele concurente, deci adesea se intampla sa trimiti sau sa primesti oferte de la rivali."


NOUA VIATA A AVOCATULUI DE BUSINESS
Dar mai multe lucruri sunt schimbate azi fata de anul 1995, cand au aparut primele case de avocatura de la noi. "Ne-am eficientizat mult munca. La un proiect obisnuit nu mai muncim trei oameni, zi si noapte, ci sase oameni, doar ziua. Asa cum este si normal."
Schimbarea o resimte si la nivel individual. Inainte lucra fara sa tina cont de altceva decat de rezultatul final, indiferent de volumul de munca. Astazi, in avocatura, calitatea vietii este foarte importanta. Costea stie foarte bine ca nu totul depinde de bani si spune ca noii avocati ar trebui sa tina cont de acest lucru cand vin la interviuri. "Nu ar trebui sa te intereseze neaparat cat castigi pe moment. Daca esti bun si inveti rapid, nu ai niciun motiv sa-ti faci griji. Dar primul obiectiv ar trebui sa fie sa castigi experienta intr-o firma serioasa, de unde ai multe de invatat." El ii sfatuieste pe tinerii avocati sa nu se lase tentati de niste "maruntis" in plus, pentru ca odata ce devin buni, diferenta respectiva va insemna cateva ore de consiliere in plus. "Totusi, lucrul imbucurator este ca avocatii de business incep sa aiba si vieti personale."
Un avocat nu mai vrea azi doar un bonus mare si un pachet atractiv, ci vrea si o calitate mai mare a vietii. Este marea schimbare din avocatura de la noi. "Cand sunt proiecte mari si frumoase, oricum te consumi mult, pentru ca asa e firesc. O faceam si in anii de El Dorado de la inceput, si o facem si azi. Dar trebuie sa fie un echilibru." Insa Costea nu vede aceeasi dorinta de munca si la noul val de avocati. "Ei sunt mult mai relaxati. Eu n-am putut sa fac un MBA, pentru ca nu aveam timp. Munceam in nestire si o faceam pe un onorariu foarte mic." Acum aude de multe ori de la tinerii absolventi fara experienta formula "fara 1.000 de euro nici nu ma gandesc sa ma angajez". Le spune ca nu e o problema, atat timp cat au ce oferi in schimb. "Eu am fost chemat la patru interviuri cand m-am angajat la Arent Fox, iar cand a venit vorba de salariu le-am spus ca oricare e politica lor, cu mine este ok."


RAZBOI SI PACE
Chiar daca este un mediu foarte competitiv, cu colegii de breasla incearca sa pastreze o relatie de amicitie. "Nu-mi place deloc sa ne asteptam la cotitura unul pe celalalt, pentru ca negocierile dureaza si cateva luni. Ar fi foarte dificil sa ne dusmanim pe durata tranzactiilor." Crede ca un avocat bun intelege ca interesul primordial este sa inchei cat mai repede deal-ul, pentru ca trebuie luate in calcul oportunitatile din acel moment ale clientilor. "Trebuie sa ceri o pozitie buna pentru clientul tau, dar sa fie ceva realizabil. Am intalnit multi avocati exceptionali, care au inteles lucrul asta, dar am vazut si tranzactii prabusite din cauza altor avocati. Asta e mult mai usor de facut." Alt lucru pe care il face un avocat bun este sa citeasca legea si sa spuna ce se poate face dincolo de text. "Iti trebuie putin curaj si trebuie sa mergi on the edge." Si profilul clientilor difera mult. Sunt unii care se bazeaza foarte mult pe avocat - lucru placut -, dar care te responsabilizeaza si mai mult, si cei care fac o analiza proprie foarte buna si iti spun ei ce drum vor sa urmeze, asteptand confirmarea avocatului.
In ceea ce-l priveste, cand vine vorba de drumuri, gandul ii fuge rapid catre motocicleta. "E modul in care ma deconectez. Motocicleta te tine destul de in priza pentru a nu te gandi la munca atunci cand te urci in sa." Spune ca un drum lung facut pe doua roti nu-l oboseste la fel de mult ca sofatul. Si trebuie sa-l credem, pentru ca drumul pana in Alpii francezi sau italieni nu este chiar o plimbare de duminica. Chiar daca acum detine un BMW cruiser, ii admira pe temerari. Mai ales daca sunt mai in varsta decat el. "Serveam un ceai pe terasa hotelului, cand din hol a iesit un tip trecut de 60 de ani, echipat foarte bine. In Alpi e raiul motociclistilor, iar parcarile de motoare sunt pline mereu. Impreuna cu prietenul meu incercam sa ghicesc care e motorul sau. Omul s-a aplecat greoi, si-a ridicat piciorul cu mana, si s-a urcat pe singurul R1 de-acolo. Era cea mai sportiva motocicleta. Sper sa mai merg si eu in sa la varsta lui." Dar spune totodata ca prioritatile se schimba cand vin copiii (in saptamana interviului, familia Costea astepta al doilea copil). "Cand iti dai seama ca au nevoie de tine, esti prins pentru totdeauna. Eu m-am schimbat pe interior, pentru ca la munca sunt acelasi. Dar stiu ca nimic nu e mai important decat familia."


MICUL CERC MAGIC
Costea prevede ca piata de avocatura de business se va cristaliza intr-un gen de mini-magic circle, dupa exemplul britanic. "Pentru tranzactiile mari se vor bate cinci, maximum zece case de avocatura; si ma refer la cele care vor avea cel putin 40 sau 50 de avocati." E prima conditie pentru a putea lucra la mai multe proiecte importante simultan. Firmele mai mici au inca varianta unei fuziuni pentru a intra si ele in "cerc". In acest sens s-a concretizat si fuziunea Voicu & Filipescu cu Stefanica, Dutu si Asociatii. Intre doua case cu vechime si de marimi comparabile in piata fuziunea este foarte putin probabila, deoarece este dificil ca listele de clienti sa fie complementare.