Vestea ca isi va face aparitia inca un furnizor de televiziune digitala - Boom TV, lansat saptamana trecuta - a fost primita cu o oarecare circumspectie in industrie acum circa doua luni. Semnele de intrebare s-au pus in dreptul rentabilitatii business-ului pe o piata in care existau deja trei jucatori (Digi TV al RCS-RDS, Focus Sat, cumparat intre timp de UPC si Max TV, detinut de micii cablisti), iar numarul consumatorilor era si asa insignifiant - dupa unele estimari, doar 1,38% dintre gospodariile prevazute cu televizor utilizau acest serviciu la sfarsitul anului trecut. De ce ar fi fost justificat, asadar, un start-up in aceasta afacere?

Unul dintre argumente ar fi ca distributia de televiziune digitala - despre care se vorbeste in Romania abia de un an - e o afacere cu bataie lunga: usor-usor, vor patrunde si in Romania deprinderile de consum de televiziune din tarile dezvoltate - cum ar fi sistemul pay-per-view, consumul la cerere (Video-on-Demand) sau televiziunea interactiva -, deprinderi care ar urma sa hraneasca pe de o parte afacerile televiziunii direct-to-home, DTH (gen RCS-RDS sau Boom TV), dar si ale televiziunilor si producatorilor de continut digital, pe de alta parte.

Asadar, ar rezulta ca vor castiga cei care isi fac temele inca de pe acum, iar Boom TV, lansat saptamana trecuta, isi propune sa se incadreze in aceasta categorie. Prin "teme" s-ar intelege o investitie ridicata in tehnologie si continut in primul rand si o strategie de marketing gandita pe termen lung, in al doilea rand. In primul caz, grupul de companii israeliene care detine Boom TV (Elran Investments, Milomor Resido Group, la care se adauga RP Capital, un fond de investitii din Marea Britanie) sustine ca ar fi vorba de o valoare a investitiei de 15 mil. $ - din care mai bine de o treime ar fi pentru achizitia de continut. In cel de-al doilea caz, al strategiei de marketing, ar fi vorba despre "un concept cu totul nou in home entertainment", spune compania. Un exemplu: la televizorul vechi al bunicii poti face karaoke la petrecerea pe care o dai cu prietenii, gratie unui canal de Karaoke, disponibil in pachetul Boom Music (specializat numai in muzica). Nu se poate inca spune si daca se vor gasi suficienti amatori care sa plateasca pentru un astfel de canal.

"Facem revolutie", sustine Isaac Waldman, presedintele Boom TV. Oferta de programe este defalcata in functie de interesul fiecaruia, explica el: exista pachetul generalist (canalele romanesti), cel de stiri, muzica, sport sau filme - in total sunt 10 pachete, iar in curand Boom va lansa si unul dedicat vorbitorilor de limba maghiara. Preturile abonamentelor variaza intre 0,4 euro/luna pentru pachetul News si 7 euro/luna pentru pachetul Movie 1 (fata de 3-4 dolari/luna cat costa numai HBO in oferta cablistilor; pentru mai multe pachete exista oferte de discount, spun oficialii Boom). Este de notat faptul ca abonamentul minim este de 9 euro, indiferent de mixul de programe ales.

Compania ar putea miza pe faptul ca viitorii abonati vor socoti ca merita sa plateasca ceva mai mult pentru o oferta personalizata de canale si pentru o calitate superioara a imaginii, specifica televiziunii digitale in general. Dar, inainte de cei cativa euro in plus pe care ii vor plati lunar, viitorii clienti ai Boom TV trebuie sa dea 180 de euro pentru receiver, antena si montare.

Ce il face pe Waldman sa creada ca romanii sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru televiziune personalizata? Si ca, astfel, isi va atinge target-ul, pe care il cifreaza la 120.000 de abonati intr-un an, in conditiile in care Focus Sat (cu o oferta mai saraca, e adevarat, si cu investitii de 5 milioane de euro) a atras in 14 luni 12.000 de abonati?

Waldman, care face afaceri aici de sase ani (a fondat HAT Intl, distribuitor al telefoanelor Samsung), crede ca Romania a depasit pragul in care totul se reduce la tarife. "Piata romaneasca nu mai este una «price-sensitive». Sunt tot mai multi romani care ar fi dispusi sa plateasca pentru calitate", spune Waldman. Pe de alta parte, el crede ca tot mai multi vor libertate de consum: "Daca nu ai copii, de ce sa platesti un abonament cu programe pentru copii? Cand poti primi in schimb doar ce te intereseaza, cu extra-optiuni de programe fata de oferta actuala?".

Optimismul celor de la Boom - care prognozeaza ca-si vor amortiza investitia intr-un an sau doi - nu se regaseste si la alti cunoscatori ai industriei. Break-even-ul va fi atins "intr-o perioada foarte lunga de timp", comenta sub protectia anonimatului un om de afaceri din domeniu acum doua luni, cand aparusera primele zvonuri despre lansarea Boom TV. Ce ar putea justifica intrarea pe piata a Boom TV ar fi comunitatea de romani din Israel, adauga el pe atunci. "Sunt cateva sute bune de mii de romani in Israel. Ei ar putea fi o buna piata de desfacere pentru noul competitor." Oficialii Boom TV s-au grabit insa sa respinga ipoteza, desi spun ca stiu ca o astfel de practica ilegala, care lezeaza interesele de business ale furnizorilor de continut (si nu numai), este intalnita in randul altor operatori. "In afara de Republica Moldova - unde vom intra in curand - nu vom emite in afara granitelor tarii. Ar fi ilegal", declara Isaac Waldman.

Focusul Boom TV este sa largeasca, pe termen mediu, conceptul de "home-entertainment". Oficialii Boom vorbesc deocamdata despre pay-per-view (vizionarea la bucata, contra-cost, a unui program, de pilda a unui blockbuster), dar nu ar fi exclus ca de la anul - dat fiind ritmul in care evolueaza piata - sa ne familiarizam cu termeni specifici consumului de televiziune din tarile occidentale, precum "personal video recording" (PVR, avand functia aparatului de video de odinioara si care permite vizionarea programului ulterior momentului difuzarii), "video-on-demand" (vizionarea programelor la cerere) sau "skip advertising" (functie ce permite evitarea reclamelor).

Cum e vazut acest fenomen direct-to-home (DTH) de advertiseri? Fara batai de cap. De pilda, Maria Tudor, managing director la Zenith Media, crede ca pe termen scurt DTH-ul nu va influenta in nici un fel bugetele de publicitate. Cablul are o distributie buna pentru segmentele de populatie vanate de advertiseri, iar acest lucru este, momentan, un dezavantaj pentru televiziunea digitala, spune ea. "Pentru publicitari, tot televiziunea traditionala ramane prioritara in investitiile pe TV." Si Radu Budes, managing partner la Splendid Media, crede ca televiziunea digitala va influenta relativ putin modul de alocare a bugetelor, "chiar si pe termen lung". El atrage atentia totusi ca, platind un abonament putin mai scump, orice abonat al televiziunii digitale va putea opta pentru varianta "program liber de publicitate" ("skip advertising", o functie ce ii permite telespectatorului sa sara peste pauzele publicitare). Mai mult, abonatul va putea alege categoriile de advertiseri din partea carora accepta sa vizioneze mesaje publicitare.

Concluzia? Va mai trece timp pana cand in Romania se va putea vorbi de "skip advertising" sau "vreau sa vad reclame numai de la bere si mobilier". Dar nu prea mult, in ritmul in care evolueaza piata.