Voi începe acest scurt material cu concluziile. În primul rând, românii nu văd Uniunea Europeană ca pe un inamic. Structurile europene nu sunt privite de-ai noştri ca fiind răspunzătoare, în oricare măsură, de starea în care ne aflăm. Suntem una dintre ţările, dacă exista vreun dubiu, care se simt bine în Uniunea Europeană. Sau, ca o altă variantă, poate românii au identificat destule probleme la noi încât să nu-i mai intereseze ambiţiile unor partide mai mult sau mai puţin extremiste.

În al doilea rând, se dovedeşte încă o dată că democraţia e un joc periculos. Faptul că o formaţiune precum cea condusă de Marine LePen a reuşit să câştige de patru ori mai multe voturi decât acum patru ani arată fie o radicalizare a electoratului francez, fie o mobilizare absolut exemplară a elecotratului radical. În Marea Britanie, UKIP-ul condus de Nigel Farage, omul care vrea să îi scoată pe englezi din Uniunea Europeană, i-a depăşit atât pe conservatori cât şi pe laburişti.

În Grecia, partidul extremist Syriza a câştigat detaşat alegerile europene; singura veste bună este că va trimite doar trei reprezentanţi în Parlamentul European. Rezultate ce par surprinzătoare s-au mai înregistrat în Italia, unde partidul lui Beppe Grillo a obţinut 22%, terminând însă pe locul secund, precum şi în Danemarca, unde Partidul Popular Danez, formaţiune de extremă dreapta, a câştigat alegerile cu 27% din voturi. Singurul semnal pozitiv a venit din Olanda, acolo unde controversatul personaj Wilders a terminat pe locul patru, deşi era cotat ca favorit înainte de alegeri.

Chiar şi cu această serie de rezultate ce ridică multe semne de întrebare, principalele forţe în legislativul european rămân cele de centru-dreapta. Pentru moment, Europa răsuflă uşurată.

Parlamentul European intră însă într-o zonă cenuşie, în care principalele două grupuri, popularii europeni şi social-democraţii de-abia reuşesc să adune 52% din totalul membrilor. Euroscepticii şi-au dublat prezenţa şi ameninţă cu blocarea unor iniţiative legislative, iar aici voi face trimitere la un material publicat nu cu mult timp în urmă de Business Magazin, numit "Sentimente antieuropene în noul Parlament European".

Alegerile europarlamentare de anul acesta ne-au arătat o realitate periculoasă: statele în care principalele teme de campanie au fost cele europene şi-au desemnat reprezentanţi ce vin de la periferia spectrului politic.

Asistăm, prin urmare, la o situaţie de care mulţi se temeau: europenii încep să nu mai fie atât de europeni.