Conform datelor BNR din Balanţa de plăţi a României, în 2023 românii au cheltuit pe servicIi turistice în afara ţării 8,45 miliarde de euro, un nivel record, cu 1,1 miliarde de euro mai mult decât în 2022 şi cu 3,1 miliarde euro mai mult decât în 2019, când a fost cel mai bun an pentru turism. Probabil că BNR include în serviciile turistie sumele plătite pe hoteluri şi pachete turistice, bani care trec prin bănci.

Nu cred că în datele oficiale sunt incluşi şi banii de buzunar, adică banii de buzunar care sunt cheltuiţi în afară la restaurante, muzee, baruri, celebrele excursii de o zi etc. În străinătate, dacă plăteşti cash eşti mai bine văzut, semn că şi la ei cash-ul este rege. Cred că aşa, la o simplă estimare, românii cheltuie în afară cel puţin 8 miliarde de euro, cash. Turismul extern s-a întors la nivelul din 2019, dar pe preţuri mult mai mari, atât la avioane, autocare, maşini de închiriat, restaurante, cafenele, magazine etc. Conform datelor statistice, preţurile biletelor de avion au crescut numai în ultimul an cu 20-30%, această creştere fiind absorbită imediat de cererea mare de bilete de avion.

Celebrii operatori low cost – Ryanair, Wizzair etc. – nu au suficiente avioane şi piloţi pentru câtă cerere există. Dacă îi întrebi pe corporatişti, generaţii Millennials şi Gen Z, imediat cum începe anul şi se iese din iarnă, căutările de bilete de avion pentru vacanţe, pentru city break-uri, sunt pe primul loc în căutările pe net. Pe locul doi sunt spaţiile de cazare – booking.com, airbnb, pe locul trei intră hainele. Pe locul patru intră căutările de job şi de salarii, mai degrabă pentru a vedea ce mai este nou în piaţă şi cât mai sunt salariile, decât pentru a-şi schimba cu adevărat jobul. Undeva spre final sunt căutările de apartamente şi credite pentru achziţia unui apartament.

Pentru noile generaţii, achiziţia unui apartament cu credit, adică să te înhami la plata unor rate pe 25-30 de ani înseamnă o presiune lunară mult mai mare decât o pot duce acum. Aşa că, dacă nu stau cu părinţii, a sta în chirie este prima opţiune pentru millennials şi Gen Z şi de aceea chiriile au crescut cu 20-30% doar în ultimul an. Chiar dacă chiriile egalează rata pentru un apartament, noile generaţii preferă să locuiască în această formă, pentru a nu fi legaţi de un credit, un produs pe care îl consideră capitalist, prin care băncile iau bani de la oameni şi se îmbogăţesc.

A călători, a vedea cât mai multe ţări, a vedea cât mai multe oraşe începe să devină, dacă nu este deja, o ţintă pentru corporatiştii mai tineri. Foarte mulţi au devenit „profesori” în a cumpăra cele mai ieftine bilete de avion, în a găsi cele mai rezonabile forme de cazare, în a descoperi cele mai bune variante de street food etc. Dacă acum 25-30 de ani te duceai la Bruxelles cu 300 de dolari biletele de avion dus-întors, la un salariu de 300-400 de dolari, acum poţi să te duci la Bruxelles cu bilete care costă 70-100 de euro, la un salariu de 1.000-1.500 de euro.

Aceeaşi comparaţie o putem face pentru multe alte oraşe şi ţări din Europa. Felul prin care se raportează noile generaţii la viaţă este diferit faţă de cum ne raportăm noi, generaţia decreţeilor. Ei au alte posibilităţi financiare (prin salarii), sociale şi de joburi faţă de cum le-am avut noi, pentru care a lucra într-o bancă, într-o multinaţională, într-un birou reprezenta acum 20 de ani visul suprem. Noi nu am avut rutina schimbării jobului de la un an la altul, iar orice creştere salarială oferită de altcineva, de o altă companie, era întoarsă pe toate părţile, până era respinsă. Toată lumea îşi punea problema cât de stabil este un job. Acum, pentru noile generaţii această stabilitate a jobului nu reprezintă o prioritate, având în vedere cât de des poate un Millennials sau un Gen Z să îşi schimbe jobul într-un interval foare scurt. Sunt alte generaţii, cu alte priorităţi. Până una alta, să ne bucurăm că a trecut iarna, a fost vreme frumoasă, şi urmează opt luni, martie-octombrie, în care city-break-urile şi vacanţele sunt în topul discuţiilor.

Şi să remarcăm că românii au bani.  

(cristian.hostiuc@zf.ro)