Toţi cei care practică taximetria trebuie să fie înăuntrul legii, a tunat primarul.

Drept compensaţie către pasageri, Gabriela Firea a spus că firmele de taximetrie trebuie să adopte un cod de conduită, adică să fie curat în maşină, şoferii să se poarte cuviincios cu pasagerii etc.

Venită din birourile din Silicon Valley, Uber, o companie de tehnologie, a rupt piaţa de taxiuri din întreaga lume, o piaţă controlată local de baronii oraşelor.

Nu ai nevoie de licenţă, nu trebuie să stai cu mâna întinsă la autorităţile locale, nu stai după taximetrişti, ci stai după o aplicaţie, pe care o poate descărca şi instala oricine.

De partea cealaltă, oricine cu o maşină poate fi taximetrist, pentru o oră, două sau cât vrea el. Deschide aplicaţia, ia comenzi, nu ia niciun ban cash, totul este mai mult decât civilizat.

În loc să vadă cum Uber câştigă teren şi este un real ajutor pentru cei care apelează la el, inclusiv pentru locuitorii din Bucureşti, ce face primarul sub presiunea tradiţionalelor firme? „Să scoatem Uber din piaţă” – este răspunsul.

Dacă este o problemă de fiscalitate, ea trebuie rezolvată prin lege, ordonanţă, norme etc.

În timp ce  Uber este scos din piaţă, celelalte companii de taximetrie au majorat preţurile la 1,69 lei/km, 1,79 lei/km, 1,99 lei/km. În loc să se uite la aceste creşteri de preţuri, primarul taie un serviciu adresat locuitorilor oraşului şi care are un preţ mai mic.

Discuţia acestui articol nu este despre Uber, ci despre aceste companii disruptive care intră în sectoare economice venind din alte industrii şi care reuşesc pentru o bună perioadă

de timp să ofere servicii mai bune şi mai ieftine.

În loc ca autorităţile să încurajeze apariţia acestor companii disruptive, pentru a rupe monopolurile companiilor tradiţionale, care au acaparat pieţele, din toate domeniile de activitate, discuţiile se poartă pe probleme de fiscalitate, legislaţie învechită şi depăşită de timpuri, cu scopul de a proteja aceste afaceri.

Dacă ne uităm puţin în alte sectoare, vedem cum pe acelaşi model disruptiv au apărut Zara sau H&M, branduri care au oferit îmbrăcăminte cu o croială de lux la un preţ pe care să ţi-l poţi permite, în primul caz, sau haine colorate în trend, la preţuri extrem de mici. Grupul Inditex, din care face parte Zara, este mai mult o companie de logistică şi tehnologie.

Airbnb a apărut pentru a oferi cazare turiştilor, în afara hotelurilor, care au preţuri extrem de ridicate. Iar cazarea este în apartamentul oamenilor, un business din care câştigă şi cel care închiriază apartamentul, şi turistul, şi compania de tehnologie care deţine aplicaţia.

Low-cost-urile aeriene au apărut având în spate ideea că orice om trebuie să îşi permită să meargă cu avionul, nu numai o mână de oameni. De la 3.000 de dolari/zbor în anii `70, s-a ajuns la 30 de dolari/zbor acum şi toată lumea a avut de câştigat, chiar şi marile companii tradiţionale. Numărul de pasageri a explodat în întreaga lume.

Google şi Facebook au apărut dintr-o necesitate de a da acces la informaţii - în primul caz - şi acces la o comunicare instantanee între oameni - în al doilea caz. Ce poate fi mai masochist decât să îţi afişezi propriile poze pe Facebook, să arăţi ce faci, unde eşti, să îţi dai cu părerea despre oricine şi despre orice şi să primeşti share-uri şi like-uri? Înainte, grupul de prieteni era limitat la scara de bloc şi la serviciu. Acum, ce gândeşti este liber.

Apple a rupt piaţa cu toate produsele lui, trimiţând în istorie branduri care credeau că fără ele nu se poate.

În fiecare zi, cineva din această lume încearcă să facă lucruri disruptive. Mai puţin baronii care îşi apără teritoriile.

Mai devreme sau mai târziu, ceea ce este îmbrăţişat de lume, de consumatori, de cei care plătesc, ceea ce este mai ieftin, ceea ce este la îndemână – la scara blocului sau pe noptieră – va învinge, iar legislaţiile se vor adapta trendurilor.

Pe un client prea puţin îl interesează ce e în spatele Uber, care sunt taxele care trebuie plătite, dacă şoferul are licenţă sau nu. Tot ce ştie este că, în Bucureşti cel puţin, un Uber vine mult mai repede decât un taxi tradiţional (exact cât îţi cântă în telefon melodia Cristaxi), maşina este mai curată, şoferul este mai civilizat pentru că ştie că ai unde să-l reclami şi, mai mult decât atât, cursele per total sunt mai ieftine cu o treime. Pentru că nu mai laşi 15 lei pentru o cursă de 12 lei deoarece taximetristul îţi spune că nu are rest şi te trimite în ploaie să îi dai mărunt.

Dacă tot îi vrea pe cei de la Uber plecaţi, măcar primarul Capitalei, în codul de conduită pentru firmele actuale de taximetrie, ar trebui să introducă plata cursei cu cardul, iar în cazul în care nu merge cardul, şi plata trebuie să fie făcută cash, discountul să fie de 30% faţă de preţul cursei.