Daca ne uitam la evolutia pietei medicamentelor in ultimii ani, avem tentatia sa spunem ca ritmurile de crestere sunt frumoase, cifrele impresionante. Si totusi, populatia si cei din sistemul medical si farmaceutic "tipa" ca banii nu sunt suficienti. Si au dreptate.

Finantarea medicamentelor in Romania, desi tine periodic capul de afis al mass-media, nu poate fi separata de contextul economic general. Din punct de vedere economic nu stam stralucit si, pe cale de consecinta, nu sunt bani suficienti atunci cand motorul principal - cel economic - este, si mai poate fi, destul de gripat.

Adaugand la cele de mai sus problemele sociale existente (raportul dintre populatia activa si pensionari, somaj, evolutie venituri/cheltuieli etc.), precum si destule deficiente de definire, de operare sau manageriale la anumite nivele, aveti imaginea exacta a situatiei sistemului medical si farmaceutic romanesc in momentul de fata.

Situatia finantarii medicamentelor in ultimii ani este prezentata in tabelul de mai jos. Sa vedem pe scurt care sunt problemele existente, pe cele 4 tipuri:

1. Farmacie comunitara - medicamente cu contributie personala - tratament ambulator - finantare FASS ca procent din pretul de referinta. Declarat fiind un sistem social de asigurari, trebuie sa tinem cont ca, din punct de vedere numeric, cei mai multi dintre asigurati apeleaza la acest tip de medicamente. Aici se incadreaza majoritatea afectiunilor care impun un tratament acut sau cronic (de regula boli cu potential invalidant mic/mediu) si aici ar trebui sa fie alocata de catre CNAS o parte consistenta a cheltuielilor cu medicamente.

Este greu de inteles de ce elementele de baza ale unui sistem social si optimizat - asa cum ar trebui sa fie cel romanesc - adica medicul generalist, farmacistul si medicamentul de calitate nu sunt incurajate sa functioneze conform potentialului deplin pentru a rezolva problemele majoritatii populatiei.

De asemenea, fara a intra inca o data in analiza problematicii pretului de referinta ramane ca tema importanta de discutie de ce intr-o tara ca a noastra, unde veniturile populatiei sunt mici, CNAS nu achita integral pretul de referinta, ci numai o cota procentuala din acesta.

Sunt suficiente exemple in sistemele de asigurari europene in care se achita integral costul medicamentelor pana la nivelul pretului de referinta, diferenta (atunci cand exista) dintre acesta si pretul cu amanuntul al medicamentului fiind achitata de catre asigurat.

2. Farmacie comunitara - medicament fara contributie personala - tratament ambulator - finantare integrala FASS.

Eliberarea acestor medicamente este asigurata de un numar important de farmacii, dar nu indeajuns de mare pentru a raspunde corespunzator nevoilor asiguratilor. Motivul este reprezentat de faptul ca farmaciile isi asuma un risc financiar major fata de furnizori din cauza intarzierilor platilor contravalorii acestora de catre Casele Judetene de Asigurari de Sanatate.

Aceasta categorie de cheltuieli include in principal: medicamente din aproape toate clasele terapeutice si care se elibereaza unor categorii de populatie care au acest drept (copii, tineri, gravide, veterani etc.), precum si medicamente din lista in vigoare care se adreseaza pacientilor care au boli acoperite de anumite programe nationale de sanatate (PNS). Avem de-a face cu o categorie de cheltuieli nu usor de reglementat datorita nevoilor justificate ale asiguratilor care au dreptul la acest tip de medicamente. Ramane ca tema de discutie ce medicamente OTC pot fi acoperite atat pentru categoriile sociale care au dreptul la gratuitate, cat si ca "adjuvante" la tratamentul cu medicamente gratuite alocate la PNS.

3. Farmacie spital - medicamente fara contributie personala - tratament spitalicesc si ambulator - finantare integrala FASS.

Este categoria in care ne aflam in lupta cu bolile cronice grave, de regula acoperite prin PNS, in care tratamentul se face la inceput sau la anumite intervale de timp in spital si se continua in ambulator. Aceasta categorie de cheltuieli include si "materialele" aferente tratarii acestor boli, astfel incat nu stim exact care este raportul valoric intre medicamente si materiale.

In general, numarul celor afectati este mic raportat la populatia Romaniei, dar potentialul invalidant al acestor boli este mediu spre mare, ceea ce si explica efortul firmelor farmaceutice de a cauta solutii terapeutice care sa imbunatateasca viata acestor pacienti. Tinand cont ca, de regula, pretul medicamentelor care se adreseaza acestor boli este considerat mare spre foarte mare, se organizeaza licitatii nationale pentru parte dintre ele ceea ce presupune ca se ajunge la obtinerea unor economii importante prin obtinerea unor preturi mai joase fata de cele initiale. Ramane insa de discutat daca nu este mai economic ca 1.000-1.200 de farmacii comunitare sa elibereze aceasta categorie de medicamente, in loc de cele 50-60 de farmacii de spital, care oricum au o lipsa acuta de personal.

4. Farmacie spital - medicamente fara contributie personala - tratament spitalicesc - finantare integrala FASS 

Aceasta categorie de cheltuieli a reprezentat mult timp "Cenusareasa" zilelor noastre pentru medicamente, fiind alocata in permanenta la datoriile pentru anul viitor, fiindca toata lumea ar fi dorit sa uite de aceasta categorie. De parca cei ce ajung sa urmeze un tratament spitalicesc, indiferent de boala, nu ar avea nevoie de anestezice generale, antibiotice injectabile, heparine fractionate, solutii perfuzabile, ca sa dam doar cateva exemple.

Desi finantarea acestei categorii de cheltuieli este in progres, se manifesta inca un fenomen nedorit si anume procurarea medicamentelor necesare tratamentului spitalicesc din farmaciile comunitare prin plata integrala a acestora de catre familiile celor internati. Concluzii si solutii:

Revenind la evolutia pietei farmaceutice in anul 2004, daca ne uitam la cifrele prezentate in tabelul de mai jos am avea tentatia sa spunem ca ritmurile de crestere sunt frumoase, cifrele impresionante si totusi nimeni nu pare ca vrea sa inteleaga de ce "tipa" populatia si cei din sistemul medical si farmaceutic ca banii nu sunt suficienti. 

Nu sunt suficienti pentru simplul motiv ca nivelul de la care plecam este foarte jos, ceea ce va necesita resurse financiare serioase si in crestere an de an.

Situatia se poate rezuma astfel:

• bugetul CNAS alocat pentru cheltuielile medicamentelor cu contributie personala este complet deficitar si nu satisface nici pe departe necesitatile asiguratilor (vezi Retail, Rx comparativ cu finantarile alocate);
• pentru Retail OTC trebuie analizat ce merita sa se califice in sistemul de gratuitati si eventual ca adjuvante pentru gratuitele din PNS;
• paradoxal tipurile 3 si 4, alocabile in mare parte la canalul Spital, par a fi rezonabil acoperite, dar poate fi un aspect inselator datorat faptului ca nu toti cei care au realmente nevoie de aceste tratamente complexe se trateaza adecvat;
• cheltuielile pentru medicamente alocate de la FASS si MS reprezinta un pic peste 50% din totalul pietei farmaceutice, ceea ce nu este in concordanta cu standardele Uniunii Europene;
• anul 2005 va fi dificil deoarece vine cu restante mari de plata: in retail, de 4.400 mld. lei, din trimestrele III-IV ale anului anterior, iar in spital cu o suma importanta, ramasa din anii anteriori. In plus, noul an aduce si un buget insuficient pentru cheltuielile cu medicamente. Solutia finantarii medicamentelor este in primul rand politica si apoi farmaco-economica.

Din punct de vedere politic, sanatatea nu a constituit si nu constituie o prioritate deoarece Romania cheltuie pentru sanatate aproape 4% din PIB, pe cand tarile recent intrate in UE au minimum 6%, iar cele din UE se mentin la 8,5-9,5%.

De asemenea, trebuie mentionat ca in toate tarile cu un sistem sanitar normal finantarea medicamentelor este mixta si consistenta din ambele parti: buget de stat / sistem de asigurari, deoarece ultimul mentionat nu poate si nu trebuie sa finanteze integral costul medicamentelor si al materialelor aferente.

Trebuie rezolvata si problema aparent spinoasa a celor aproximativ XX,XXX mld. lei (valoarea finala ramane de stabilit), colectata la FASS in anii 2001-2004, dar neregasiti in cheltuielile pentru sanatatea asiguratilor. 

Altfel spus, la 1 ianuarie 2007 Romania, ca membru al Uniunii Europene, trebuie sa aloce pentru sanatate minimum 6% din PIB, respectiv aproximativ 2% pentru medicamente, iar un posibil scenariu este prezentat in tabelul cu estimari privind finantarea medicamentelor.

Atat timp cat nu va exista o decizie politica prin care sanatatea sa constituie la modul serios o prioritate in Romania, ne vom lovi permanent de aceleasi probleme care vor agrava situatia din domeniul medical si farmaceutic, cu consecintele de rigoare asupra sanatatii si vietii romanilor.

Marian Pana este farmacist,  specialist cercetari piata. 
Nota: FASS - fond asigurari sociale de sanatate; CNAS - Casa Nationala de Asigurari de Sanatate; MS - Ministerul Sanatatii;  PNS - Programe Nationale de Sanatate