Specializat în investiţii pe pieţe de capital, cu studii de profil în domeniu, amicul meu se întreba retoric unde a greşit, dacă toate informaţiile acumulate în anii de studiu şi de practică în domeniu nu l-au adus în ipostaza de a-şi problema că nu ştie unde să îşi mai investească banii.  Frizerul său îşi face propriul program, are clienţi fideli, tarife mari, călătoreşte, merge la restaurante şi îşi pune şi problema investiţiilor.

Astfel de frustrări cred că vor apărea din ce în ce mai des, într-o lume în care joburile care nu vor putea fi realizate prin intermediul AI pare că vor deveni şi mai apreciate, şi mai bine plătite. Nu e un secret că un zugrav poate să câştige în jur de 1.000 de euro pentru munca sa într-un apartament cu două camere, că un electrician poate să primească în Bucureşti 100 de lei doar pentru conectarea unui cuptor la curent sau că, vorba amicului meu, o coafură mai mult sau mai puţin elaborată costă 400 – 1.000 de lei, în funcţie de renumele sau brandul salonului. Şi iată cum, abordarea uşor peiorativă a multora dintre părinţii din România a domeniilor tehnologice, profesionale, tinde să fie fundamental greşită nu doar ca şi concept, ci şi ca asigurare a unui viitor nelipsit de griji pentru copiii lor.  Dragoş Anastasiu, preşedintele grupului din turism Eurolines şi unul dintre iniţiatorii programului Rethink România, vorbea anul trecut despre învăţământul dual şi despre faptul că brandul de tehnologic care este asociat de multe ori cu aceste programe duale este văzut în continuare în sens negativ - „Dacă eşti pedepsit vei ajunge la tehnologic”. Acum însă, s-ar putea să trecem printr-o schimbare de paradigmă: „Dacă eşti pedepsit, s-ar putea să rămâi cu o serie de diplome înrămate şi cu minusuri când vine vorba de finanţe”.

Într-un raport comun al Forumului Economic Mondial şi  Accenture,  în care au fost analizate 19.000 de sarcini individuale din aproape 900 de ocupaţii pentru a evalua cât de mult pot fi afectate de inteligenţa artificială, concluziile au fost destul de clare: Locurile de muncă ce implică o interacţiune personală ridicată şi sarcini fizice care nu ţin de o rutină vor fi cel mai puţin afectate de AI. Alte proiecţii recente ale Biroului de Statistică al Muncii American şi ale McKinsey au ajuns la concluzii similare. Analiştii internaţionali vorbesc despre schimbarea  tehnologică bazată pe abilităţi în HR, o teorie care afirmă că rolurile rutiniere susceptibile la automatizare şi informatizare vor trece printr-o scădere a salariilor în următorii ani, în timp ce rolurile ce nu implică rutină, ce necesită dexteritate sau interacţiune umană vor beneficia de cerere crescută şi, implicit, de salarii în creştere. Cercetări recente spun că locurile de muncă precum cel de instalator de aer condiţionat, profesor şi frizer  vor fi relativ neatinse în următorii cinci până la zece ani. Cercetările conduse de OpenAI au arătat că doar 4% dintre cei care muncesc, printre care pictori, dulgheri şi cei care pun acoperişuri, nu aveau nicio sarcină care să poată fi influenţată de inteligenţa artificială. Şi chiar dacă tehnologia ar putea pătrunde mai mult în aceste roluri, ele nu vor putea fi fundamental înlocuite de maşini. În loc să înlocuiască aceste locuri de muncă, AI va aduce probabil beneficii anumitor roluri, făcând mai uşoare părţile cele mai rutiniere ale muncii; spre exemplu, asistentele medicale ar putea petrece mai puţin timp colectând şi introducând informaţii într-un sistem de înregistrare medicală.

Având în vedere aceste previziuni, odată cu evoluţia AI, vom intra oare şi într-o nouă eră a meseriei, chiar şi în România?  

Ioana Matei, editor Business Magazin

Câştigători şi perdanţi în era AI

Joburi cel mai puţin expuse inteligenţei artificiale

Bărbieri

Angajaţi pentru îngrijirea copiilor

Spălători de vase

Reparatori de lifturi

Pompieri

Portari

Angajaţi pentru amenajarea terenurilor şi grădinilor

Menajere şi îngrijitoare

Asistenţi/asistente

Personal dedicat îngrijirii persoanelor

Specialişti dedicaţi îngrijirii pielii

Joburile care sunt cel mai influenţate de AI

Desenatori/arhitecţi

Tehnicieni biologici

Contabili, auditori

Designeri comerciali şi industriali

Ingineri de computer hardware

Grefieri

Analişti de credit

Specialişti în introducerea datelor

Asistenţi legali şi paralegali

Personal axat pe salarizare şi pontaj

Corectori

Sursa: Pew Research Center