Cand a cumparat Sun Microsystems, Oracle a preluat si proiectele open source pe care Sun le-a gazduit, dintre care MySQL, OpenOffice, VirtualBox si OpenSolaris sunt cele mai populare. Nu doar sustinatorii softului liber si-au exprimat ingrijorarea privind soarta acestor produse, deoarece macar primele doua au devenit resurse vitale pentru numeroase companii si pentru tot mai multe organisme administrative din diverse tari. Evident, problema cea mai spinoasa este MySQL, deoarece acesta poate fi un concurent pentru sistemul de baze de date de la Oracle pe anumite segmente de piata. Cand s-a pus problema avizelor de la Departamentul de Justitie si de la Comisia Europeana pentru aprobarea achizitiei, Oracle a promis ca va sustine MySQL mai mult decat Sun si a mai adaugat ca, la limita, comunitatea poate lansa o noua linie de dezvoltare.

Desigur, codul acestor programe este acoperit de licente publice de tip "copyleft", ceea ce inseamna ca nimic nu impiedica un grup de dezvoltatori sa realizeze o noua varianta a produsului (ceea ce se numeste in lumea open source "fork"), insa o astfel de initiativa implica o serie de greutati si chiar riscuri, dintre care confuzia pe piata si neincrederea utilizatorilor nu sunt cele mai mici. MySQL a reusit sa evite pana acum sciziunea, poate tocmai pentru ca este un produs atat de important, iar Oracle nu este dispusa sa devina si mai antipatica punand bete in roate unui program atat de raspandit si indragit. Parerea mea a fost ca OpenOffice are sanse mai bune la o viata relativ linistita sub patronajul Oracle, deoarece traditionala rivalitate cu Microsoft l-ar putea face pe Larry Ellison sa promoveze OpenOffice ca o alternativa la MS Office.

Se pare ca nu asa s-au petrecut lucrurile, iar cei de la Oracle au incercat sa-i forteze pe proiectantii suitei sa introduca si mai multe componente Java in program, spre nemultumirea comunitatii, care vede in aceasta o incercare de a compromite caracterul liber al softului. Pe de alta parte, OpenOffice a fost destul de oropsit si sub Sun, beneficiind de bugete de-a dreptul minuscule daca le comparam cu cele de care beneficiaza alte proiecte (de pilda Mozilla Firefox). Mai multe companii cu interese in open source (printre care si Google) s-au oferit sa sprijine consistent proiectul, in conditiile in care Sun, iar acum Oracle, ar fi externalizat dezvoltarea intr-o entitate separata. Sun a evitat aceasta varianta, probabil pentru ca ar fi pierdut astfel contractul de copyright care-i permitea sa redistribuie codul dezvoltat de comunitate sub orice alte licente, ceea ce-i oferea practic posibilitatea sa imbunatateasca aproape gratuit varianta comerciala StarOffice.

Lucrurile au inceput sa se precipite in august, subiectul fiind OpenSolaris, varianta open source a sistemului de tip Unix de la Sun. Oracle s-a aratat cu totul lipsit de interes fata de evolutia proiectului, dar a insistat ca noile versiuni sa fie distribuite doar cand sunt finalizate si nu zilnic, cum este firesc in "bazarul" open source. Probabil ca au fost mai multe nemultumiri care i-au determinat pe dezvoltatorii sistemului de operare sa lanseze proiectul Illumnos, un fork OpenSolaris sustinut de comunitate. Acum a venit randul dezvoltatorilor OpenOffice sa-si declare independenta si sa lanseze o linie de dezvoltare separata - denumita provizoriu LibreOffice - sub palaria unei organizatii non-profit numite The Document Foundation, care a primit de la bun inceput sprijinul Red Hat, al Canonical (distribuitorul Ubuntu), Novell si Google, precum si binecuvantarea lui Richard Stallman si a Free Software Foundation. Organizatia nou creata a invitat si Oracle sa se alature, dar raspunsul inca se lasa asteptat. Daca pana la urma raspunsul va fi favorabil, ar putea exista sansa ca Oracle sa cedeze fundatiei brandul "OpenOffice.org", ceea ce explica caracterul provizoriu al numelui LibreOffice.

De notat ca LibreOffice nu este primul fork OpenOffice. Mai exista o varianta pentru interfata Mac numita NeoOffice, iar Novell supervizeaza de mai multi ani proiectul Go-oo, care va constitui baza de plecare pentru LibreOffice. Intr-o prima faza, proiectantii isi propun sa integreze patch-urile, sa finiseze interfata si sa inlocuiasca componente bazate pe Java sau pe unele tehnologii proprietare, care ar putea expune proiectul unor atacuri legale din partea Oracle sau a Microsoft. Distributiile Linux Debian, Ubuntu, Red Hat si Novell vor include de-acum LibreOffice.