Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana va marca un nou drum pentru bancile prezente pe piata. Consolidarea sistemului bancar va continua, iar numarul jucatorilor principali cu acoperire nationala va scadea probabil la patru sau cinci. Schimbarile vor fi insa chiar mai mari si mai profunde.

Despre regulamentul Basel II se vorbeste de mult timp, insa bancile care sunt deja pregatite sa il implementeze sunt putine. Impactul acestui regulament asupra bancilor din Romania va conduce, in timp, la o aliniere a acestora din punct de vedere al politicilor de adecvare si al practicilor de utilizare eficienta a capitalurilor. Bancile vor pune accent nu numai pe realizarea veniturilor, dar mai ales pe aspectul calitativ al utilizarii eficiente a capitalurilor. Astfel, cele ce astazi isi inregistreaza in bilant active pe care le achizitioneaza practicand preturi extrem de joase vor fi penalizate la aplicarea standardelor interne de evaluare a riscului conform Regulamentului Basel II. Prin aplicarea acestui regulament, tot mai multe banci vor utiliza instrumentele de calcul care comensureaza costurile capitalurilor investite, noi ratii si termeni financiari vor fi prezenti in deciziile de afaceri.

Dezvoltarea cantitativa evaluata in prezent in special prin cresterea numarului de sucursale, cresterea volumului de venituri, cresterea numarului de personal va fi inlocuita de o dezvoltare axata pe calitate (un grad inalt de sofisticare si diversificare a produselor, pregatirea softului, managementul riscului etc.).

Pe de alta parte, globalizarea, regionalizarea vor fi concepte din ce in ce mai prezente in sistemul bancar din Romania. Crearea pietelor regionale va determina crearea unor aliante regionale atat in domeniul corporatist, cat si in cel bancar. Efectul? Intarirea jucatorilor regionali, care vor deveni in acest fel extrem de puternici.

Pietele regionale trebuie privite cu atentie in urmatorii 3-4 ani, cand ne vom putea astepta la reconfigurari de poli de putere financiara. Spre exemplu, pierderea influentei si fortei financiare de catre grupuri financiare consacrate din Europa Centrala si de Est datorita in special unui management al riscului defectuos. La fel, poate fi vorba despre migrari de capitaluri, achizitii si fuziuni care sa introduca in regiune noi jucatori mai puternici, cu forta financiara mult mai mare si cu o disciplina financiara armonizata cu reglementarile europene.

La ce ne putem astepta in Romania? Din ce in ce mai mult, este de asteptat ca finantarea activitatii subsidiarelor de aici a unor grupuri corporatiste internationale sa fie asigurata centralizat. Astfel, bancile din Romania isi pierd gradual rolul de intermediar financiar in diferite sectoare ale economiei. Pe de alta parte, sectoarele principale ce vor continua sa fie sustinute de sistemul bancar autohton vor fi in special IMM-urile, care vor acoperi o pondere din ce in ce mai mare in economie, cat si populatia, al carei nivel de trai va continua sa creasca dupa integrare.

Un alt proces interesant in aceasta perioada de tranzitie poate fi externalizarea de catre banci a unor tipuri de produse sau activitati. Astfel, daca in prezent, exista tendinta de a acumula putere, forta cu orice pret, traversand un proces de consolidare interna, dupa integrare va avea loc o specializare pe domenii. In acest proces, bancile ce au atins un anumit grad de dezvoltare vor dori sa isi externalizeze anumite produse si/sau activitati (de exemplu white labeling, co-branding, IT solutions, externalizari de produse derivate etc.).

Deloc de neglijat, concurenta pe piata bancara va continua sa creasca, in conditiile in care pe piata din Romania vor opera atat banci rezidente, cat si nerezidente. Acest fenomen, cumulat cu anumite masuri de politica monetara si valutara va conduce la reducerea profiturilor bancilor din Romania.

Datorita diferentialului de dobanda dintre moneda nationala si cea straina, in special euro si dolarul american, piata locala va continua sa fie vulnerabila la presiunea bancilor straine si a altor tipuri de investitori financiari.

Si nu in ultimul rand, este imperativa dezvoltarea imediata a pietei primare si secundare de capital si cresterea gradului de intermediere financiara. Acesta ramane extrem de redus in Romania comparativ cu cel din celelalte tari din Europa Centrala si de Est care au fost deja integrate in Uniunea Europeana.

Fondurile structurale vor fi alocate numai dupa aprobarea proiectelor de catre Uniunea Europeana si ulterior obtinerii finantarii integrale a proiectelor. Cu ajutorul pietei de capital se vor crea mecanismele financiare necesare pentru atragerea si utilizarea fondurilor europene in diverse proiecte de interes local sau national.

Tragand linie si adunand, ca o concluzie generala a celor de mai sus, impactul pozitiv pe care aderarea la Uniunea Europeana il va aduce sistemului bancar din Romania va fi asupra stabilitatii pietei bancare si al cresterii gradului sau de sofisticare. Acest lucru se va intampla, in principal, prin reeducarea bancilor in directii legate de reguli si sisteme de prudentialitate sporita, conform normelor si standardelor europene si  prin consolidarea pietei financiare interne si a mecanismelor aferente.

Roxana Moldovan este vicepresedinte executiv si membru in Consiliul de Administratie la ABN AMRO BANK (ROMANIA) S.A.