La un an de la debutul pandemiei de COVID-19 în România, cei care au ţinut piept pandemiei în fiecare zi de pe şantiere sau din magazine spun că anul 2020 a venit cu schimbări ale obiceiurilor de consum, ale strategiilor de business şi, în unele cazuri, chiar cu creşteri ale businessului. Va veni anul 2021 cu noi schimbări sau va fi un an în care se vor aşeza lucrurile noi aduse de pandemie? Continuăm discuţia începută în numărul anterior cu răspunsurile a patru manageri din linia întâi a businessului românesc.

În 2020, am reuşit să ne menţinem poziţia. A fost un an neprevăzut, un black swan, şi am reuşit să ne adaptăm şi să ne menţinem poziţia. Sperăm să avem din nou o creştere în 2021”, a spus, în cadrul videoconferinţei „Top 1.000 cele mai mari companii din România”, Radu Piţurlea, vicepreşedintele Concelex, companie de construcţii care are contracte încheiate în valoare de peste 295 de milioane de euro pentru perioada 2020-2024. În primul semestru din 2021, lucrurile au scăzut în intensitate în piaţa construcţiilor, însă în semestrul al doilea vor ieşi multe rezultate ale licitaţiilor organizate în anul precedent, iar procesul va fi din nou foarte dinamic în construcţii, crede el.

„Este o încetinire pentru că nu s-au deblocat noile proiecte, nu au pornit, este normal având în vedere cum a fost anul trecut. Începând din semestrul al doilea, dacă toate lucrurile sunt bune, cred că vom avea din nou o creştere mare în construcţii. În principal, această creştere va veni din zona publică, zonă care vine ca un catalizator şi pentru zona privată. Când zona publică începe să se mişte, privaţii prind curaj şi deblochează şi ei proiectele”, adaugă Radu Piţurlea. O schimbare a strategiei de business din 2009 a permis companiei să facă faţă crizei aduse de pandemia de COVID-19 şi să nu înregistreze o scădere în 2020.

„De când ne-am înfiinţat şi până în criza din 2009, am lucrat foarte mult cu zona privată, cam 90%. În 2009, ne-am dat seama că nu este bine să ne punem toate ouăle în acelaşi coş şi am încercat să intrăm şi în zona publică. În 2019, înainte de pandemie, eram foarte echilibraţi – 60% în zona publică şi 40% în zona privată, ceea ce ne-a permis să fim rezistenţi în 2020 şi să ne menţinem poziţia. Dacă eram doar în zona privată, am fi fost mult mai afectaţi”, a explicat vicepreşedintele Concelex.

Radu Piţurlea, vicepreşedintele Concelex: Începând din semestrul al doilea, dacă toate lucrurile sunt bune, cred că vom avea din nou o creştere mare în construcţii. În principal, această creştere va veni din zona publică, zonă care vine ca un catalizator şi pentru zona privată. Când zona publică începe să se mişte, privaţii prind curaj şi deblochează şi ei proiectele.”

În momentul de faţă, compania are 800 de angajaţi interni şi 1.000 externi, de la subcontractori, iar în 2020 a făcut  angajări în toate zonele din business. În 2020, construcţiile au avut un an bun, au crescut cu 16,7% şi au susţinut economia alături de sectorul de IT, crede el. „Cred că în 2021 va fi la fel şi chiar în viitorul apropiat de după 2021 pentru că peste o treime din fondurile care se dezbat acum pentru PNRR vor ajunge în zona construcţiilor”, explică Piţurlea.

Adrian Ariciu, CEO-ul retailerului Metro Cash & Carry, spune că pandemia a adus schimbări care s-au reflectat asupra modelului de business, dar şi al structurii organizaţionale a acestuia. „Cred că 2020 a fost un an atipic pentru companii şi ne-a obligat pe noi, ca manageri, să ne revizuim modelul de business şi structura organizaţională, plecând de la complexitatea şi procesul de luare a deciziilor, accelerarea transformării digitale, eficienţa de business, a trebuit ca toate acestea să fie revizuite. La Metro am schimbat multe în ultimii ani, plecând de la concentrarea pe clientul profesionist, revânzător şi HoReCa, dar şi pe formarea unei echipe puternice în spate”, a spus Adrian Ariciu în cadrul aceluiaşi eveniment. În contextul evoluţiei pandemiei, retailerul a extins zona de siguranţă din magazine. „Zona de siguranţă a fost extinsă mult, am intensificat controlul, am obţinut certificare DEKRA în a doua parte a anului, care este un standard destul de strict în domeniu. Cred că odată cu această schimbare generată de pandemie, fiecare companie a trebuit să îşi revizuiască planul de afaceri, să fie mai aproape de clienţi, să îşi consolideze parteneriatele cu clienţii, iar dificultatea a rămas păstrarea unui echilibru între obiectivele financiare pe termen scurt şi o strategie şi o poziţionare pe termen lung. Cred că această provocare se regăseşte şi la companiile mai mici”, explică Ariciu.

În 2020, în sectorul comerţului au fost foarte multe schimbări, de la cele de consum pe categorii şi canale de comerţ, la aprovizionare locală versus aprovizionare globală, spune el. Într-o primă fază a crizei pandemice, a crescut mult consumul pe produse alimentare şi produse de igienă, ulterior s-a dus spre produse de convenienţă cu o valoare adăugată, comandată inclusiv în mediul online. „Tot timpul anului a fost o tendinţă de downgrade în categorie, o migrare către produse mai ieftine, dar în ultimele două luni ale anului 2020 aproape că s-a neutralizat această tendinţă. Dinamica de volum este similară cu dinamica de valoare, iar acesta este un semn foarte bun. Cred că avem cu toţii o responsabilitate pentru a crea valoare adăugată în România şi a produce mai mult competitiv în România, fără a avea mirajul de a exporta rapid şi de a valorifica rapid la export materii prime sau produse semifinite”, a explicat CEO-ul Metro Cash & Carry. Anul acesta, la Metro, pariul va fi pe convenienţă, atât în retailul modern, cât şi în cel tradiţional, precum şi pe convenienţa în ospitalitate, în bucătărie.

„Probabil vom vedea formate de business cu bucătării mai mari decât spaţiul de servire, vom vedea formate de business hibride, combinaţie între retail şi HoReCa. Toate aceste schimbări de business sunt accelerate odată cu pandemia. O revenire la nivelul pieţei din HoReCa este estimată la minimum doi ani ca durată pentru că există o reticenţă a consumatorilor de a vizita spaţiile respective”, adaugă Adrian Ariciu. Retailerul german Metro va creşte incidenţa produselor proaspete, a celor locale cu 13% în 2021, după ce pandemia de COVID-19  a generat o afinitate crescută a clienţilor faţă de produsele locale, dar şi din perspectiva unei aprovizionări care ar fi mai rapidă şi eficientă astfel. „În zona de produse proaspete, în acest an ne propunem să creştem incidenţa cu 13% a produselor locale şi cred că avem perspective în acest sens. Este şi o tendinţă generată şi de criză, de o localizare mai puternică decât globalizarea din două perspective: una legată de consum şi o afinitate crescută faţă de produsele locale, iar a doua este legată de lanţul logistic şi de o aprovizionare rapidă şi eficientă. Mergem pe acest trend de încurajat şi de crescut colaborarea cu producătorii locali”,  afirmă CEO-ul Metro. O a doua direcţie este promovarea francizei LaDoiPaşi. În acest moment, reţeaua de magazine în format LaDoiPaşi este de peste 1.400 de unităţi. „Considerăm că acolo putem să avem un model pe care îl perfectăm în această perioadă, în care producătorii locali pot livra direct către magazinele LaDoiPaşi, cu suport, supraveghere şi contribuţie din partea Metro. Mă refer la producătorii mici, dar şi la o abordare multibranşă, la posibilitatea unor clienţi de-ai noştri din zona HoReCa ce pot livra mâncare gătită în magazinele de retail. Avem 1.400 de magazine, iar la sfârşitul acestui an vedem peste 1.550. Obiectivul pe următorii trei ani este să ajungem la 2.000 de magazine”,  a adăugat Ariciu.

Adrian Ariciu, CEO, Metro Cash & Carry: Cred că 2020 a fost un an atipic pentru companii şi ne-a obligat pe noi, ca manageri, să ne revizuim modelul de business şi structura organizaţională, plecând de la complexitatea şi procesul de luare a deciziilor, accelerarea transformării digitale, eficienţa de business, a trebuit ca toate acestea să fie revizuite.”

În România, piaţa tradiţională de comerţ reprezintă peste 30%, iar în orice piaţă matură există un procent între 15% şi 20% de comerţ tradiţional şi restul comerţ modern. „Credem că în România, în următorii cinci ani, vom avea minimum 20% comerţ tradiţional, ţinând cont şi de incidenţa destul de mare a populaţiei şi în mediul rural faţă de alte state”, crede CEO-ul Metro. În perioada crizei adusă de pandemia de COVID-19 şi postpandemie, el vede o acordare comercială diferită de la o companie la alta: un model defensiv în care companiile îşi parchează anumite investiţii, renunţă la anumite planuri de afaceri, eventual renunţă şi la un număr de angajaţi, şi un model agresiv în care criza reprezintă o oportunitate de dezvoltare a cifrei de afaceri, de creştere şi chiar de accelerarea a investiţiilor planificate. „Noi, Metro, ne bazăm pe creştere şi păstrăm aceleaşi obiective de creştere în următorii ani, o creştere organică, pentru că nu avem de gând să deschidem magazine. Din punctul de vedere al dinamicii pieţei, vedem o creştere a consumului în continuare, nu vedem nicio măsură care să ducă la un şoc în consum la acest moment. Ne poziţionăm drept optimişti”, concluzionează Adrian Ariciu.

Giampaolo Manzonetto, CEO al Lactalis România, grupul care deţine brandurile Albalact, Covalact şi Dorna Lactate, întăreşte şi el afirmaţia că produsele locale au fost câştigătoarele pandemiei. „Interesul consumatorilor către produse româneşti accelerat de pandemie s-a simţit şi în rezultatele companiilor din grupul Lactalis. Pentru domeniul nostru există produse tradiţionale precum sana, kefir, brânza de burduf, laptele bătut şi brânza de vaci în care brandul românesc este cel mai bun, cel mai bine privit de români. Fiind vorba de produse proaspete, partea de proximitate este foarte importantă, producţia locală este favorizată clar pentru că este dificil să le aduci din afară“, a spus Giampaolo Manzonetto.Rezultatele financiare ale Lactalis România au fost bune în 2020 pentru că a existat un interes pentru produsele româneşti, spune el. Înainte de a începe pandemia, compania a avut  multe planuri de lansare de produse, însă nu le-a lansat pe toate, ci a prioritizat gamele de produse cu brand local.

„Anul trecut, brandurile care au crescut în volum mult peste medie au fost cele româneşti, adică Albalact, Rarăul, Zuzu şi Dorna. Brandurile Zuzu şi Dorna au avut chiar o creştere de două cifre a volumului anul trecut.  Acum, în pandemie, brandurile locale sunt mai puternice.” În 2020, Lactalis România a investit până la 10 milioane de euro în capacităţile de producţie, flotă şi infrastructură IT, iar în 2021 va depăşi acest prag, după cum spune CEO-ul companiei. „În 2020, nu am oprit investiţiile, le-am continuat atât la nivel de fabrici, la nivel de flotă, de infrastructură IT şi a fost clar anul în care am investit cel mai mult din istoria Lactalis, iar 2021 va depăşi 2020.  În 2020 am investit sub 10 milioane de euro, dar în 2021 vom depăşi acest prag”, afirmă Giampaolo Manzonetto.

Giampaolo Manzonetto, CEO, Lactalis România: Anul trecut, brandurile care au crescut în volum mult peste medie au fost cele româneşti, adică Albalact, Rarăul, Zuzu şi Dorna. Brandurile Zuzu şi Dorna au avut chiar o creştere de două cifre a volumului anul trecut.  Acum, în pandemie, brandurile locale sunt mai puternice.”

CEO-ul Lactalis România spune că firma s-a adaptat foarte repede la schimbări în 2020. În acest context, o companie nu mai poate să facă un plan pe trei ani pentru că acel plan devine unul pe două luni. Astfel, companiile trebuie să fie foarte dinamice într-un scenariu de acest fel. „Luna martie a anului trecut ne-a prins cu o schimbare radicală de la produse proaspete la produse cu o durată de viaţă mai mare pe raft, produse uşor de stocat.  Principala îngrijorare a mea de astăzi este incertitudinea, lipsa de predictibilitate. Părerea mea este că scenariul de anul trecut va continua într-o măsură sau alta, vor exista restricţii de pandemie, iar ecourile economice ale anului trecut se vor resimţi anul acesta, adică există un potenţial de creştere a şomajului, de scădere a puterii de cumpărare şi o influenţă în consum”, a concluzionat Giampaolo Manzonetto.

Adrian Mihai, managing partner în cadrul companiei de curierat Fan Courier, spune că anul 2020 a fost unul plin de incertitudini, foarte greu, însă, per ansamblu, a fost un an foarte bun. „Pentru noi nu a fost un target să atingem 1 mld. lei anul trecut, dar s-a întâmplat, a fost vântul din pânze care ne-a ajutat să depăşim cu mult bugetele pe care le pregătisem pentru anul 2020”, a declarat Adrian Mihai în cadrul videoconferinţei menţionate. În prezent, Fan Courier are 3.500 de angajaţi în Bucureşti, iar în toată ţara a ajuns la 7.500 de persoane, spune el. „Anul trecut am angajat peste 900 de oameni, aproape 1.000. Dacă nu făceam acele angajări, nu eram în stare să facem faţă volumului mare de marfă. Constanţa are o problemă cu personalul pentru că în fiecare vară explodează turismul pe litoral, iar oamenii încearcă să se ducă spre acea zonă pentru că acolo sunt câştiguri destul de mari şi astfel rămânem fără angajaţi. Anul trecut, în Constanţa nu am avut nicio problemă cu oamenii, am avut angajaţi în majoritate bucătari, chelneri şi aşa mai departe. Am reuşit să luăm foarte mulţi oameni din industria HoReCa”, explică reprezentantul Fan Courier. El crede că firmele cu activităţi în online vor înregistra creşteri puternice în anii viitori, având în vedere evoluţia lor de anul trecut. „Pe partea de online, eu nu am întâlnit companii care să nu crească anul trecut. Am întâlnit foarte multe companii de la începutul anului 2021, iar toate companiile din online au buget de creştere de double digits. Pe prima parte a anului, chiar şi le-au realizat. Eu cred că online-ul va fi un domeniu cu creştere explozivă în următorii ani. Cel mai mult a crescut partea de livrare de mâncare în pandemie şi cred că va continua să crească în următoarea perioadă.”

Adrian Mihai, managing partner, Fan Courier: Pe partea de online, eu nu am întâlnit companii care să nu crească anul trecut. Eu cred că online-ul va fi un domeniu cu creştere explozivă în următorii ani. Cred că cel mai mult a crescut partea de livrare de mâncare în pandemie şi cred că va continua să crească în următoarea perioadă.”

În pandemie, procentul celor care plătesc online a crescut destul de mult, continuă să crească, dar un număr destul de mare de clienţi încă doresc plata cu cash a produsului când ajunge, spune el, „ceea ce înseamnă timp, bani şi scăderea productivităţii pentru noi, pentru companie.” Adrian Mihai afirmă că Fan Courier încearcă să ofere salarii mai bune curierilor şi să lege salariul de productivitate în aşa fel încât curierul să primească mai mult. Salariile din companie sunt peste media din decembrie 2020 pe industrie. „Anul trecut chiar am schimbat flota de PDA-uri, cu maşini noi, softuri foarte bune, să digitalizăm, să uşurăm munca curierului, dar nu am reuşit să ajungem nici măcar aproape de productivitatea unui curier din Germania pentru că ne lipseşte infrastructura în primul rând, iar a doua parte este lipsa de încredere a noastră”, spune el. Un angajat din companiile de poştă şi curierat din România câştiga un salariu mediu net de aproape 2.600 de lei în decembrie 2020, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). De altfel, salariile din această industrie au crescut cu puţin peste 97% în ultimii 10 ani, cu mult sub ritmul de creştere a salariului mediu net pe economie, de circa 130%. Firmele de curierat au înregistrat creşteri puternice ale activităţii în pandemia de COVID-19. Companiile de poştă şi curierat au avut afaceri de 5,2 miliarde de lei în 2019, iar ritmul de creştere s-ar fi putut dubla în 2020, cifra de afaceri a companiilor urmând să atingă pragul de 6 miliarde de lei, conform unei analize KeysFin.

˜

Economia pandemiei

În 2020, economia României a scăzut anul trecut cu doar 3,9% faţă de 2019 - faţă de o cădere anticipată de cel puţin 5%. În trimestrul al patrulea din 2020, faţă de TIV/2019, economia a scăzut cu doar 1,5%, ceea ce înseamnă o recuperare semnificativă. De altfel, numărul de companii nou create a scăzut cu 18% anul trecut faţă de 2019, conform datelor de la Registrul Comerţului. Mediul antreprenorial din 2020 a înregistrat scăderi faţă de anul 2019 atât în ceea ce priveşte radierea companiilor, cât şi în numărul de înmatriculări, dizolvări şi suspendări. Analiştii economici sunt de părere că 2021 va fi un an de creştere economică între 3 şi 4,2%, dar care nu va compensa căderea din 2020. Economiştii consultaţi de Ziarul Financiar au prognoze de creştere şi de peste 4% într-un scenariu optimist, dar evoluţia situaţiei medicale şi campania de vaccinare vor fi factori determinanţi pentru evoluţia economiei.