Uniunea europeană vorbeşte serios când spune că vrea ca marile companii străine să-şi plătească corect taxele. A dovedit-o obligând Apple, cea mai valoroasă companie din lume, să dea Irlandei 13 miliarde de euro în taxe neachitate – un ajutor de stat oferit de guvernanţii de la Dublin despre care autoritatea antitrust a ue a decis că încalcă regulile europene. Suma reprezintă cea mai mare pedeapsă pecuniară decisă de comisia europeană contra unei singure companii.

Apple nu este singura companie străină care se foloseşte de legislaţiile permisive din Europa sau din alte zone pentru a evita plata taxelor. Spre exemplu, nimeni nu poate întrece în ingeniozitate companiile crescute în Silicon Valley, mai ales când vine vorba de fentarea Fiscului.

Wired.com explică schema folosită de regii tehnologiei din America.

Vânzând drepturi de proprietate intelectuală către companii-marionetă, Apple, Google, Microsoft & Co. îşi mută profiturile în ţări cu taxe mai reduse, precum Irlanda. Acesta este doar începutul schemei. Urmează acordarea unor sublicenţe pentru drepturi de proprietate intelectuală unei a doua unităţi, să zicem irlandeze, care contabilizează vânzările globale. Apoi entitatea B plăteşte redevenţe către compania A, scăpând astfel de venituri. Însă compania A are sediul în Caraibe, un paradis fiscal, ceea ce face ca venitul din redevenţe să nu poată fi taxat în Irlanda. Există însă şi o problemă: până când Fiscul american nu-şi primeşte partea, companiile nu-şi pot aduce lichidităţile în SUA. Deci nu-şi pot folosi banii acolo. „Poate că până la urmă nu e ceva atât de genial“, scrie Wired.com.

Apple, cel puţin, ar putea să-şi aducă cash-ul acasă, dar nu în orice condiţii. În urmă cu trei ani, Tim Cook, şeful companiei, a explicat clar acest lucru. Convocat în faţa unei comisii speciale a Senatului american, ca să dea socoteală pentru banii blocaţi în străinătate, Cook le-a explicat politicienilor: Apple nu va repatria miliardele de dolari, profiturile din operaţiunile internaţionale, până când Trezoreria nu va reduce taxele aplicate companiilor. „N-am niciun plan să aduc banii acasă la actualul nivel al impozitelor“, a spus CEO-ul. A fost un răspuns – unul din multele – care l-a enervat pe preşedintele comisiei, Carl Levin, povesteşte The Guardian.

Aplecându-se înainte, neînduplecatul senator septuagenar din Michigan l-a ţintuit cu privirea pe Cook pe deasupra ochelarilor: „Intenţia dumneavoastră este să nu aduceţi banii acasă dacă noi nu reducem taxele? Am înţeles bine?“.

Cook le-a mai explicat o dată: „Nu am niciun plan să aduc banii la actualele niveluri ale impozitelor“.

A fost un schimb de cuvinte plin de încărcătură care a făcut clar impasul la care au ajuns relaţiile dintre corporaţiile americane şi Washington. La acea vreme, Apple avea aproximativ 100 de miliarde de dolari în cash – profituri din operaţiunile din străinătate – bani păstraţi cu grijă în afara SUA, unde mâna Fiscului american nu putea ajunge.

De atunci, la fiecare trei luni, Apple actualizează infomaţiile furnizate Wall Street-ului despre grămezile sale de cash şi de fiecare dată cifra a crescut cu câteva miliarde de dolari. La ultima numărătoare, în urmă cu ceva mai mult de şase săptămâni, suma se situa la 215 miliarde de dolari. Dacă Apple ar aduce aceşti bani acasă în SUA, ar trebui să plătească un impozit de 40%, una dintre cele mai mari cote din lume. „Apple îşi serveşte acţionarii păstrând aceste fonduri în străinătate“, le-a explicat senatorilor compania de tehnologie californiană.

Folosind lacune în legislaţia fiscală, existente de mult timp, Apple şi numeroase alte multinaţionale pot evita să plătească taxe în SUA atât timp cât îşi ţin profiturile în afara ţării. Este o ciudăţenie a legislaţiei americane (iar aici trebuie precizat că este o tradiţie în SUA ca marile companii să cheltuiască sume mari pe lobby pentru ca politicienii să adopte legi care le sunt favorabile) care are un impact dramatic şi din ce în ce mai nesustenabil asupra lumii corporatiste. Aceste aberaţii fac ca afacerile bogate din SUA să acumuleze grămezi uriaşe de bani, netaxaţi, în străinătate. În ultimii ani tendinţa a accelerat din cauza dezvoltării explozive a liderilor din sectorul tehnologiei şi a succesului de care aceştia se bucură în întreaga lume.

Companiile americane, excluzând băncile, deţineau în afara SUA lichidităţi de 1.200 de miliarde de dolari la sfârşitul anului trecut, potrivit calculelor Moody’s. Puţin mai mult de jumătate din această sumă – 630 de miliarde de dolari – ar aparţine Apple şi altor companii de tehnologie. Printre acestea ar figura greii din Silicon Valley: Microsoft (96 de miliarde de dolari), Cisco (57 de miliarde de dolari), Google (43 de miliarde de dolari) şi Oracle (45 de miliarde de dolari).

Preşedintele SUA Barack Obama a promis că va convinge corporaţiile americane să-şi repatrieze profiturile, aşa cum promit şi candidaţii la preşedinţie din partea republicanilor şi a democraţilor. Însă cum poate fi realizat acest lucru? Aici părerile la Washington diferă de zeci de ani. Dacă rezultatul a fost intransigenţa, puţini s-au plâns foarte zgomotos. Impasul convine foarte mult companiilor americane, permiţând celor mai mari afaceri internaţionale să se bucure de cheltuieli cu taxe extrem de mici.