"E scopul nostru sa implicam si sa mobilizam toata populatia globului in dezbaterea despre clima. Responsabilitatea nu e doar a sefilor de stat; o mare raspundere apasa pe umerii fiecarui oras si ai fiecarui locuitor al planetei. Cu totii trebuie sa credem intr-o lume mai curata, mai verde. Si de aceea Copenhaga a devenit Hopenhaga - un oras al sperantei."

Am primit fluturasul primariei cu acest text inainte sa reusesc sa-mi ridic bagajul de la terminalul 3 al aeroportului din Copenhaga. Stateam la coada intre un grup de persoane de culoare, imbracate in portul lor national din tara africana de unde veneau, si un altul de americani galagiosi distrati de un geamantan care blocase concursul bagajelor pe pista. Chiar daca e ultimul construit, terminalul 3 e si cel mai mare al aeroportului din Copenhaga. Aici toata lumea parea sa fi aterizat in aceeasi zi de 6 decembrie, cu 24 de ore inainte de deschiderea COP15, a 15-a conferinta mondiala a ONU asupra schimbarilor climatice. Pe pista alaturata dadeau ture bagajele zborului Singapore Airlines si chiar langa era o coada imensa la casa de schimb valutar cu comision fix - 30 de coroane daneze (circa 4 euro), pentru orice suma tranzactionata.

Sumele vehiculate la Copenhaga in aceste zile urmeaza sa ajunga la peste 9.000 de miliarde de dolari, bani injectati in reducerea emisiilor de CO2 in atmosfera pana in anul 2100. Scopul este acela de a pastra cresterea temperaturii la nivel mondial cu doar 2 grade C pana in 2100, in loc de 4 pana la 6 grade, cum ar urma sa se intample daca ritmul actual de crestere a poluarii se mentine. }arile in curs de dezvoltare si cele subdezvoltate cer 400 mld. dolari pentru a se alinia si ele la eventualele noi reglementari internationale, si asta pana in 2025. In acest interval, 1.000 de miliarde de dolari ar urma sa fie investite la nivel mondial in reducerea emisiilor de CO2. La inceputul discutiilor au fost doar estimari: daca tarile dezvoltate se inteleg cu cele subdezvoltate, precum si cu marile puteri emergente, ca India, China sau Rusia, banii acestia vor alimenta conturile firmelor internationale care sunt in stare sa gaseasca solutii tehnologice la problemele de mediu.

Toate simularile economice arata ca daca vom reduce emisiile de carbon intr-atat incat sa pastram incalzirea globala la borna 2 grade C pana in 2100, PIB-ul global, care in 2008 a fost de aproape 61.000 de miliarde de dolari, va scadea cu 12%. Multi ar spune ca e un pret mic de platit pentru ceva atat de teribil ca incalzirea globala. Si daca am avea banii acestia, probabil ca i-am da si maine. Dar nu-i avem, si acesta e motivul pentru care, spune Bjorn Lomborg, cercetator danez si unul dintre scepticii incalzirii globale, trebuie sa facem o ierarhie a prioritatilor in materie de investitii necesare progresului omenirii. Unii ii considera cele doua carti, "The Skeptical Environmentalist" (2001) si "Cool It: The Skeptical Environmentalist's Guide to Global Warming" (2007), constitutii dupa care ar trebui sa conducem lumea; altii il considera doar un eretic care vrea cu orice pret sa atraga atentia lumii.