CHIAR DACĂ A MAI BIFAT O REVOLUŢIE, DUPĂ CEA DIN 2004, CEL MAI MARE VECIN AL ROMÂNIEI SE AFLĂ ÎN ACEEAŞI SITUAŢIE, POATE CHIAR MAI GRAVĂ, ÎN POFIDA ÎNLĂTURĂRII UNUI REGIM CORUPT, CARE A PREFERAT O ALIANŢĂ CU MOSCOVA LEGĂTURILOR MAI STRÂNSE CU UNIUNEA EUROPEANĂ. Dependenţa Ucrainei de exporturile de oţel, o moştenire a industriei din perioada sovietică, a expus puternic ţara la efectele crizei financiare globale şi au făcut necesar sprijinul FMI.

În octombrie 2008, guvernul de la Kiev a încheiat un acord de 16,5 miliarde de dolari cu FMI. Un al doilea acord cu FMI de 15 miliarde de dolari a fost aprobat în 2010, dar a fost îngheţat un an mai târziu, pentru că statul nu a implementat reformele asumate, în special creşterea preţului gazelor naturale, subvenţionat pe piaţa internă. Problemele economiei, departe de a fi rezolvate, au fost doar amânate pentru o perioadă.

Agravarea situaţiei economice s-a suprapus cu relaţiile confuze ale ţării cu UE şi Rusia, principalii parteneri comerciali şi politici.

Astfel, planurile de a încheia un acord de asociere cu UE - considerat un pas-cheie pe drumul de a deveni stat membru - au tensionat relaţia cu Rusia, în timp ce decizia guvernului de a renunţa la înţelegere a scos în stradă zeci de mii de protestatari, care au forţat în cele din urmă căderea regimului. În cea mai mare parte a istoriei sale postsovietice, Ucraina a fost cel mai aprig duşman al său, cu lideri corupţi din întreg spectrul politic. Chiar şi fostul premier Iulia Timoşenko, figură importantă a opoziţiei în aceste momente, este privită cu suspiciune de populaţie, care ar prefera oameni noi.

Evenimentele recente, care au condus la fuga preşedintelui Viktor Ianukovici şi la preluarea puterii la Kiev de către opoziţie, au scos-o din închisoare pe Timoşenko, condamnată în timpul regimului Ianukovici pentru abuz de putere. Fostul premier s-a dus direct în Piaţa Independenţei din Kiev, pentru a le vorbi protestatarilor.

Politicienii opoziţiei sunt principalii beneficiari, fără să merite acest lucru, ai unei revoluţii a oamenilor obişnuiţi, spune Irina Nikanciuk, economist în vârstă de 25 de ani, citată de New York Times. „Avem nevoie de oameni noi care să poată spune nu oligarhilor, nu doar de vechile feţe. Timoşenko este doar Putin cu fustă„, a spus Nikanciuk comparându-l pe fostul premier ucrainean cu actualul preşedinte al Rusiei Vladimir Putin.

Înlăturarea preşedintelui de către parlament şi programarea de alegeri în luna mai nu au adus însă liniştea în ţară. Opoziţia nu se bucură de încrederea populaţiei, iar în regiunile cu populaţie rusofonă din est şi mai ales din sud se cere chiar secesiunea şi alipirea la Rusia.