Pielea ursului din Ungaria. Cel mai ambitios plan de relansare economica din Europa de Est
Executivul de la Budapesta s-a lansat intr-o tensionata partida de poker cu marile corporatii din Ungaria si cu organismele financiare internationale, punand ca miza viitorul tarii.
Metoda de iesire din criza "prin noi insine, cu banii vostri" pe care o testeaza acum guvernul lui Viktor Orban ar putea, daca printr-o minune va reusi, sa refaca echilibrul bugetar al Ungariei, sa dea idei si guvernelor din regiune care se confrunta cu probleme similare. Sau, in caz contrar, sa compromita pentru multa vreme orice tentativa de aventura economica pe care acestea ar dori s-o incerceIn toamna lui 2008, cand Ungaria soca mediile financiare anuntand ca imprumuta 20 de miliarde de euro de la FMI pentru a face fata crizei, politicienii din Romania erau cu gandul departe, la cum sa-si stimuleze mai eficient electoratul in perspectiva parlamentarelor, si nu la recesiunea care batea la usa, nestiuta si neprevazuta de nimeni.
Nu-i vorba, nici politicienii sau FMI nu stiau prea bine ce va urma. Premierul socialist de atunci, Ferenc Gyurcsany, laolalta cu expertii FMI, estimau o scadere de 1% a economiei ungare pentru 2009, iar FMI afirma ca pana in 2010, economia Ungariei nu va mai avea crestere si va ajunge la potentialul sau maxim de 3% abia dupa 2011. In cele din urma, 2009 s-a incheiat cu o scadere a PIB de 6,3%, Gyurcsany a pierdut rasunator alegerile in acest an si a revenit la putere copilul teribil al politicii maghiare, Viktor Orban, fost premier intre 1998 si 2002. Ales cu o majoritate zdrobitoare, Orban trebuie acum - cand bugetul pe 2011 este in plina dezbatere - sa inceapa decontul promisiunilor electorale, de reducere a impozitarii pentru populatie si de crestere in paralel a veniturilor, o asociere neobisnuita, mai ales pentru o economie neiesita din recesiune.
Si trebuie sa faca asta fara un imprumut extern, nici macar de tip preventiv, dupa ce in vara a rupt discutiile cu expertii de la FMI si Banca Mondiala, care venisera sa impuna noi masuri de austeritate in schimbul deschiderii altor linii de finantare (datoria publica a Ungariei a ajuns la 83% din PIB, iar deficitul ar trebui redus inca de anul acesta la 3,8% din PIB, de la 4,4% anul trecut). Asa ca propunerea de buget cu care Fidesz, formatiunea de centru-dreapta condusa de Orban, s-a prezentat la sfarsitul lunii octombrie e construita pe binomul "reducem fiscalitatea - crestem veniturile bugetare", cu care in Romania anului 2004 o coalitie amorfa intre liberali si socialisti a castigat puterea si a pus umarul la o crestere economica accelerata.
Ca si in cazul Romaniei, sperantele actualului executiv de la Budapesta se leaga de increderea aproape mistica intr-o crestere economica venita pe seama unei cote unice mici, care va stimula rapid economia si va permite bugetului sa se amelioreze. Iar la aceasta se adauga fermitatea fata de marile companii care inca fac profit sau macar au facut in anii anteriori - e vorba de "taxele de solidaritate" pe care Orban vrea sa le perceapa pana in 2012 (sau chiar pana in 2014, conform celor mai recente informatii privind proiectia bugetara multianuala), in special pentru retail, energie, telecom, detinute - o coincidenta, desigur - in majoritate de actionari straini.
Concret, bugetul pe 2011 e construit luand in calcul o cota unica de impozitare de 16% pentru populatie si o cota unica pentru intrepinderile mici si mijlocii de 10%.
In schimb, sectoarele sus-amintite, se spera, vor contribui cu circa 1,9 miliarde de euro (520 de miliarde de forinti) la buget in 2011, din spirit de solidaritate si dupa modelul sistemului bancar, care a inghitit cu mare greutate o astfel de suprataxa inca din vara. In previziunile cabinetului Orban, milioanele de euro se insira ca steagurile politaiului Pristanda: 804,3 milioane de euro vor intra inca din acest an la buget din supraimpozitarea profiturilor din retail, energie si telecom, iar anul viitor 726 de milioane de euro din suprataxarea sistemului bancar, 1,3 miliarde euro din recanalizarea contributiilor pentru pensii, dinspre pilonul doi spre pilonul unu (de la companiile de asigurari, catre bugetul statului, incepand de luna aceasta si pana in decembrie 2011), 3,6 miliarde de euro (intre 2013 si 2015) din renegocierea parteneriatelor public-private aflate in derulare etc.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro