Fritz Hoffmann s-a născut în 1868, în oraşul Basel, într-o familie de manufacturieri şi comercianţi importanţi din industria textilă. În 1885 a început un stagiu de ucenicie la o bancă din Yverdon-les-Bains, iar patru ani mai târziu, un altul la farmacia Bohny, Hollinger & Cie. din Basel.

În 1891 s-a mutat la Londra, iar în 1892, la Hamburg, unde a lucrat pentru compania G. Lipman & Geffcken, perioadă în care a trăit şi marea epidemie de holeră. Pentru a se proteja împotriva infecţiei, tinerii angajaţi ai companiei germane beau mari cantităţi de coniac, folosind coajă de portocală pentru a îmbunătăţi gustul acestuia.

Această experienţă l-a inspirat ulterior pe Fritz Hoffmann să adauge aromă de portocală siropului de tuse amar Thiocol, realizând astfel produsul de succes Sirolin. În 1893 s-a întors în Basel, unde tatăl său cumpărase cu echivalentul a 200.000 de euro o parte din compania producătoare de medicamente din plante Bohny, Hollinger & Cie. Superiorii lui Fritz Hoffmann, nemulţumiţi de stilul dinamic al tânărului de a face afaceri, au propus ca el să preia conducerea micii fabrici aflate pe Grenzacherstrasse, Basel, pe propria răspundere.

Avea 26 de ani când a preluat conducerea fabricii alături de chimistul companiei, Max Carl Traub. Astfel, la începutul anului 1884, s-a născut Hoffmann, Traub & Co., noua firmă care denumea mica fabrica dintre Rin şi Grenzacherstrasse şi care avea ca obiect de activitate producţia de extracte din plante, tincturi, alifii, pastile, firnis din ulei de in şi  ceară pentru podele.

În 1895, Fritz Hoffmann s-a căsătorit cu Adele La Roche, iar la scurt timp s-au născut şi fiii lor, Emanuel şi Alfred. În 1896, Max Carl Traub a părăsit compania. Hoffmann a avut ideea de a face marketingul internaţional al produselor, astfel că, încă din 1897, când niciunul dintre produse nu avea succes, a stabilit subsidiare ale companiei în Italia şi Germania, pentru a-şi atinge scopul. În 1898 afacerea a fost recapitalizată, iar în acelaşi an compania a lansat pe piaţă primul produs de succes.

Siropul a devenit rapid un bestseller datorită talentului de marketing al lui Hoffmann. În 1904, compania a lansat şi produsul pentru inimă Digalen, iar în 1909, calmantul Pantopon, acestea fiind două dintre cele mai importante inovaţii medicale ale perioadei respective.

În 1912, grupul se extinsese deja în nouă ţări. Creşterea companiei s-a oprit însă în perioada Primului Război Mondial, ca efect al faptului că Roche se afla pe ”lista neagră„, atât în Franţa, cât şi în Germania, din cauza conexiunilor internaţionale ale companiei. Izbucnirea Revoluţiei Ruse din 1917 a lovit însă mai tare în afacerile lui Hoffmann, ţinând cont că Rusia era cea mai importantă piaţă pentru companie. După pierderea acesteia, compania a avut nevoie de o infuzie mare de capital.

Ajutorul a venit din partea băncii Basler Handelsbank, condusă de cumnatul lui Hoffmann. Compania a fost restructurată şi transformată într-o companie cu răspundere limitată în 1919. Toate aceste evenimente au afectat sănătatea lui Hoffmann, a cărui stare s-a înrăutăţit dramatic din 1919; el a murit în 1920, la 52 de ani. Managementul companiei a fost preluat de dr. Emil Christoph Barrell, care fusese angajat pe postul de chimist în companie în 1896 şi care devenise în 1899 şeful Roche Germania.

Barrell a schimbat strategia companiei, astfel că în 1920 au cumpărat primul produs sintetic, somniferul Allonal, iar în 1933 a cumpărat procesul de sintetizare a vitaminei C descoperit de Tadeusz Reichstein şi a început să realizeze producţia în masă a produsului, eveniment care a marcat începutul dedicării totale a companiei pe metodele de sinteză chimică. Anul trecut, F. Hoffmann-La Roche, care realizează operaţiuni la nivel global prin două divizii, de farmacecutice şi diagnostice, a ajuns la venituri de 46,7 miliarde de euro, profit operaţional de 17,9 miliarde de euro şi 85.000 de angajaţi.