Radiografia celei mai mari fraude
Vestea pierderii celor 4,9 miliarde euro din cauza unei fraude provocate de un singur trader al Societe Generale (Soc-Gen) a socat intreaga lume financiara. Surpriza este cu atat mai mare cu cat a doua banca franceza ca marime este recunoscuta drept una dintre cele mai experimentate institutii din acest domeniu. Frauda, uriasa ca valoare, nu este insa singulara. Din 1995 pana in prezent au avut loc cel putin zece cazuri de fraude cu pierderi foarte mari.
Raspunsul oficial a fost dat de presedintele bancii, Daniel Bouton, care a explicat ca traderul Jerome Kerviel, in varsta de 31 de ani, a acoperit timp de un an pierderile prin intocmirea a doua registre, unul real si unul fictiv. Valoarea reala a pierderilor a fost descoperita la 20 ianuarie, dar informatia a fost facuta publica trei zile mai tarziu, dupa ce institutia a gasit solutiile necesare acoperirii sumelor fraudate.
Banca, a doua ca marime din Franta dupa valoarea activelor si intre primele 20 din lume, a acoperit integral cele 4,9 miliarde de euro (7,1 miliarde de dolari) printr-o majorare de capital social in valoare de 5,5 miliarde de euro, subscrisa integral de anericanii de la JP Morgan si Morgan Stanley.
Soc-Gen a reusit sa atenueze socul negativ al informatiei prin miscarile efectuate, desi vestea a venit dupa anuntul referitor la diminuarea activelor bancii cu 2,05 miliarde de euro din cauza expunerilor pe piata ipotecara secundara din Statele Unite ale Americii. "Pierderile datorate fraudei nu depasesc 0,4% din totalul activelor Societe Generale, deci au fost acoperite fara probleme", a declarat Patrick Gelin, presedintele Bancii Romane pentru Dezvoltare. Activele Soc-Gen depasesc 1.000 de miliarde de euro.
Unul dintre zvonurile care circula pe piata il exonereaza de fapt pe Jerome Kerviel de raspundere. Pornind de la declaratiile oficiale, care il prezinta pe Kerviel drept un angajat "junior", fara responsabilitati de calibru in cadrul departamentului de tranzactionare, zvonurile spun ca pierderile ar veni de fapt de pe urma expunerilor nefacute publice ale bancii.
Angajati ai BNP Paribas, cea mai mare banca din Franta, au declarat ca expunerile Soc-Gen pe piata ipotecara americana se ridica la 33 de miliarde de euro, iar anuntul privind diminuarea doar cu 2,05 miliarde de euro a activelor e incorect, pierderea fiind de fapt mult mai mare.
Asa incat angajatul, traderul, n-ar fi aici decat un tap ispasitor. O avocata, Elisabeth Meyer, care a anuntat ca vorbeste in numele fraudatorului, declara la sfarsitul saptamanii trecute ca Jerome Kerviel nu a fugit nicaieri si asteapta invitatia politiei pentru discuta despre incident. Ramane de vazut daca respectivul e un “geniu al fraudei” sau doar un trader slab. Pana atunci, paguba de prestigiu ramane: agentia de evaluare financiara Fitch a revizuit negativ ratingul acordat Soc-Gen pentru datoriile pe termen lung, de la "AA" la "AA-" si ratingul individual de la A/b la B.
Frauda din Societe Generale a adus in memoria pietei incidentul similar din 1995 care a implicat una dintre cele mai vechi banci de investitii din Marea Britanie, Barings Plc. Traderul Nick Leeson angajat al sucursalei din Singapore a pierdut circa 1,4 miliarde dolari in urma unor operatiuni cu produse derivate. Desi pierderile nu par atat de mari comparativ cu cele de acum ale francezilor, problemele au fost extrem de grave pentru Barings. Ulterior, banca a fost achizitionata de catre olandezii de la ING pentru suma de o lira sterlina. Nick Leeson a efectuat operatiuni la termen cu randamente negative timp de trei ani pana ce a acumulat pierderile de 1,4 miliarde dolari, mascate prin raportari false. Nenorocosul englez a fost condamnat la inchisoare in Singapore.
O pierdere de proportii, asemanatoare celei din Franta, este cea a fondului speculativ (hedge fund) american Amaranth Advisory LLC, din 2006. Frauda a fost in acest caz de 6,4 miliarde dolari, suma pierduta pe parcursul unei singure saptamani - cea mai mare prabusire din istoria fondurilor speculative, in urma careia Amaranth a disparut de pe piata.
Mecanismul, pentru care autoritatile responsabile cu supravegherea pietelor l-au gasit vinovat pe conducatorul fondului, Brian Hunter, a fost de manipulare a preturilor la termen ale gazelor naturale. Hunter efectuase o miscare asemanatoare si in 2005, cand cotatiile gazelor naturale au fost extrem de volatile din cauza uraganului Katrina. In 2006 insa volatilitatea nu s-a repetat, iar preturile gazelor naturale au scazut. Traderul a incercat manipularea cotatiilor prin deschiderea de noi pozitii, rezultatul fiind pierderea de 6,4 miliarde dolari.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro