Cifrele din ultimii ani arata ca materialele plastice devin o afacere atractiva. Nu mai atractiva insa decat reciclarea lor.

Daca ar fi sa ne luam dupa datele statistice, piata materialelor plastice din Romania este departe de a se ridica la nivelul celei europene.  Consumul este de circa 400.000 de tone pe an. Incomparabil, de exemplu, cu Polonia, care "inghite" peste 1,7 milioane de tone pe an.

Sperante exista insa: in ultimii doi ani, consumul a crescut cu peste 100.000 de tone, adica circa 30%. Viitorul nu apartine insa numai producatorilor de mase plastice. O alta afacere vine din urma: reciclarea. "In Romania, nici 10% din productia de mase plastice nu se recupereaza", spune Marcel Diaconu, directorul general al societatii de mase plastice Munplast si presedintele Asociatiei Patronale a Producatorilor de Mase Plastice (ASPAPLAST).

"Nu sunt foarte multe investitii in acest domeniu. Exista o fabrica, la Buzau (n.r. - Greentech SA) care recupereaza PET-urile si le transforma in fulgi, pe care ii exporta", a mai spus Diaconu. Cu alte cuvinte, singura companie care face reciclare de mase plastice in Romania nu completeaza ciclul afacerii. In loc sa fie exportati, fulgii ar trebui transformati in granule, folosite ca materie prima in productia de mase plastice.

"Aceasta va fi una dintre cele mai profitabile afaceri in viitor", opineaza Diaconu. Premisele pentru dezvoltarea reciclarii au fost create. Statul a infiintat un fond special de mediu, unde cotizeaza aproape 13.000 de firme. Din 2002 pana in prezent, s-au strans circa 1.600 de miliarde de lei (40 de milioane de euro) in acest fond. Banii ajung, apoi, la societatile care au activitati de reciclare. Greentech SA, spre exemplu, a incheiat un contract de finantare de 25 de miliarde de lei (625.000 de euro).

Iar "colectarea" va creste. Administratia Fondului de Mediu a identificat peste 200.000 de firme care ar trebui sa cotizeze la Fondul de Mediu. Potentialul afacerii este demonstrat si de datele statistice. Pe masura ce nivelul de trai creste, consumul este mai mare, iar reciclarea devine tot mai necesara.

Tarile vest-europene reciclau, in 2002, aproape sapte milioane de tone de mase plastice, dintr-un total de 20 de milioane de tone produse, potrivit Asociatiei Producatorilor de Mase Plastice din Europa. La vremea respectiva, tara noastra recupera circa 6% din aceste produse, in timp ce Polonia sau Cehia reciclau peste 10%.

Reciclarea este cu atat mai importanta cu cat producatorii de mase plastice din Romania s-au confruntat cu dificultati in aprovizionarea cu materie prima. Inca de la inceputul anului, acestia stau cu ochii pe cotatia internationala a titeiului mai ceva ca petrolistii. In functie de pretul petrolului, ei isi fac planurile de "bataie" pentru dezvoltarea afacerii in 2005. De ce este atat de importanta cotatia titeiului pentru productia de galeti, tevi sau vesela de unica folosinta?

In functie de aceasta, furnizorii stabilesc tarifele la care vand polietilena si propilena necesare in procesul de productie al maselor plastice. Iar anul trecut, preturile au crescut cu 44 pana la 60%, pe fondul majorarii cotatiei la titei pana la 55 de dolari barilul.

Situatia este cu atat mai dificila, cu cat, furnizorii de materii prime din Romania au statut de monopoluri. In tara exista trei combinate care produc materie prima pentru industria prelucratoare de mase plastice: rafinaria Arpechim este singurul producator de polietilena, Petromidia, singurul producator de polipropilena, iar combinatul chi-mic Oltchim Ramnicu-Valcea, singurul producator de praf PVC.

"S-a creat un fel de monopol in productia de granule pentru mase plastice. Pana la schimbarea proprietarului de la Petrom, ni s-a intamplat ca Arpechim, rafinarie care face parte din societatea petroliera, sa ne anunte seara ca de a doua zi dimineata practica alte preturi pentru produsele pe care ni le livreaza", spune Diaconu de la Munplast.

Nici la importul de materii prime situatia nu este mai buna. "Noi cumparam intreaga materie prima din import, iar preturile au crescut, anul trecut, cu 60%", a afirmat Silvia Stanoiu, director general la societatea Amplast. "Nu am putut decat sa reducem din marja de profit, pentru ca sa nu pierdem clientii."

Chiar si la costuri de productie mai mari, firmele din domeniu reusesc sa faca profit. Cifra de afaceri a Munplast, de exemplu, s-a majorat cu 15% in 2004, comparativ cu 2003, iar profitul a ajuns la 10 miliarde de lei, dupa ce, in 2003, a fost zero. Explicatia: cererea continua sa creasca. "La magazinul propriu (un spatiu de circa 30 mp in cartierul bucurestean Drumul Taberei - n.r.) avem vanzari si de 30-40 de mi-lioane de lei pe zi", a explicat Marcel Diaconu.

Cu toate acestea, recuperarea deseurilor de mase plastice ar aduce o gura de oxigen in plus industriei de mase plastice. Si ar elimina situatia de monopol incriminata, acum, de companiile din domeniu. Un argument in plus pentru aceasta afacere il constituie potentialul mare al pietei romanesti. Dezvoltarea industriei auto, a celei hoteliere sau a constructiilor a dus la o adevarata explozie de firme care prelucreaza mase plastice. Daca in 1989 erau numai 18 societati de profil, acum numarul acestora a crescut la 600.

Cele mai multe (peste 60%) sunt, insa, societati mici, cu mai putin de 50 de angajati. Productia a ajuns la circa 500.000 de tone pe an, din care 45% se duce la export. La aceasta se adauga importurile de produse finite (PET-uri, PVC, tevi etc.), de circa 120.000 de tone, conform datelor ASPAPLAST.

Desi in crestere comparativ cu anii trecuti, consumul nu se ridica la nivelul celui european. "Din cauza puterii de cumparare reduse, Romania consuma 35% din cat ar avea nevoie", mai spune presedintele ASPAPLAST. In consecinta, potential exista. Iar companiile straine au recunoscut acest potential si au investit. Asa se face ca au aparut producatori mari, precum Austrotherm, Pipelife sau Crown Europe.

In plus, firmele romanesti au identificat si piete noi de desfacere. Asia este una dintre ele. "Exista o cerere mare pentru industria textila din Asia, pentru fire necesare inlocuitorilor de piele", a mai spus Diaconu. Cu toate acestea, industria de ambalaje are si "puncte gri". Investitiile in capacitatile de folii nu au fost atat de profitabile pe cat se credea.

"Nici 45% din capacitatea de productie pentru folii si film din polietilena nu este acoperita", a precizat directorul Munplast. Situatia pare, totusi, ca se va schimba. Pretul titeiului s-a redus la 40-45 de dolari barilul, iar firmele de profil se asteapta ca furnizorii de materie prima sa isi reduca, la randul lor, tarifele.

Pe masura ce firmele de reciclare vor deveni competitori seriosi ai combinatelor chimice, preturile materiei prime pentru productia de mase plastice se vor forma liber, in functie de cerere si oferta.