Noul director general al ESA, Johann-Dietrich Woerner, a prezentat proiectul "Moon village" în faţa experţilor prezenţi la cea de-a 66-a ediţie a Congresului Internaţional de Astronautică (IAC), la Ierusalim, la sfârşitul săptămânii trecute. Oficialul european a evocat acest proiect, în presă, încă de când a preluat această funcţie, în iulie.

"Ideea este pe masa de discuţii", a declarat Franco Bonacina, purtător de cuvânt al directorului general al ESA.

"Expresia «Moon village» nu vrea să spună că vom construi pe Lună un sat cu şcoli, biserici şi case. Este un concept ce prevede o participare internaţională, pentru a realiza misiuni diverse şi variate pe Lună, poate pe faţa ei ascunsă", a adăugat Franco Bonacina. Nu toate echipamentele necesare vor fi plasate în acelaşi loc.

Johann-Dietrich Woerner, fostul director al Agenţiei spaţiale germane (DLR), consideră că aventura Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), lansată în 1998, ar trebui să se încheie cel mai probabil în jurul anului 2024.

"Trebuie să ne gândim la ceea ce vrem să facem după aceea. De aici şi ideea de a stimula comunitatea internaţională pentru a face ceva împreună pe Lună. Este vorba de a aduna şi de a grupa idei" referitoare la satelitul natural al Terrei, care nu şi-a dezvăluit încă toate secretele, a adăugat Franco Bonacina.

"Directorul ESA, care consideră că spaţiul nu are frontiere, vrea să permită lumii întregi să contribuie la construirea acestui sat lunar", a spus Franco Bonacina. China, care nu participă la proiectul ISS, dar a implementat un ambiţios program de explorare a Lunii, ar putea participa la noul proiect.

Programul american Apollo a permis omului să facă primul pas pe Lună, pe 21 iulie 1969. Dar, din decembrie 1972, niciun om nu a mai ajuns pe Lună.

Începând din anii 1990, mai multe sonde spaţiale au fost plasate pe orbita lunară, inclusiv sonda europeană SMART1, în 2003.

Bernard Foing, care a fost directorul ştiinţific al misiunii SMART1 şi care coordonează Grupul Internaţional pentru Explorare Lunară, a descris felul în care ar putea fi realizat "Moon village".

"Va exista o etapă robotizată a satului. Apoi, o etapă de staţie locuibilă. Ea ne va fi de folos şi pentru a pregăti expediţii spre destinaţii şi mai îndepărtate. Este un plan progresiv care începe cu misiuni orbitale", a spus el.

Un jalon important va fi misiunea americană Orion, la care colaborează şi ESA. În jurul anilor 2021-2023, această capsulă va trebui să plaseze patru astronauţi pe orbita Lunii.

Dar, odată cu Orion, NASA vrea mai ales să pregătească o misiune cu echipaj uman la bord către planeta Marte.

ESA colaborează în prezent şi la misiunea rusească Luna 27, programată în jurul anilor 2020. Misiunea prevede plasarea unui robot care va explora regiunile polare ale Lunii în care oamenii de ştiinţă au descoperit depozite de gheaţă.

"La Polul Sud, am localizat câteva locuri care conţin gheaţă la mică adâncime sub scoarţă, care sunt bine luminate şi care oferă o bună posibilitate de comunicare", a adăugat Bernard Foing. Toate aceste elemente sunt necesare pentru a instala o bază locuibilă.

Acest proiect de cooperare cu Rusia pentru misiunea Luna 27 este în pregătire de mai mulţi ani.

"ESA s-a angajat să dezvolte două elemente - unul pentru a realiza o aselenizare inteligentă, celălalt pentru a analiza resursele şi a pregăti viitoarele explorări", a spus Franco Bonacina.

"Dacă Luna 27 şi Luna 28 - următoarea misiune spaţială rusă, la care ESA vrea, de asemenea, să colaboreze - devin o realitate concretă, vom putea spune că aceste două misiuni vor fi făcut parte din proiectul Satului lunar", a adăugat acelaşi oficial.