Preşedintele rus, Vladimir Putin, a autorizat o serie de măsuri provocatoare din Arctic şi până la Marea Neagră în ultimele luni, într-o încercare de a intimida aliaţii NATO de la graniţa fostei URSS, inclusiv Ungaria, România şi Letonia, scrie Washington Post.

Anul trecut, un partid prorus a câştigat numeroase voturi în alegerile parlamentare din Letonia, după ce primarul unui oraş din estul Letoniei şi-a exprimat îngrijorarea că activiştii sunt implicaţi într-o campanie de susţinere a secesiunii unor comunităţi, pentru a adera la Rusia. Premierul ungar, Viktor Orban, pare să cocheteze cu Rusia şi a încheiat acorduri importante cu Moscova, criticând sancţiunile occidentale.

Faptul că unele ţări de la graniţa cu Rusia ar putea încerca să schimbe tabăra sugerează o problemă extinsă de lipsă de încredere în angajamentul Statelor Unite de a le proteja dacă sunt atacate, a declarat Matthew Rojansky, directorul Institutului Kennan de la Woodrow Wilson International Center for Scholars.

Faimosul Articol 5 al NATO declară că un atac asupra unui membru al alianţei va fi considerat un atac asupra tuturor celor 28 de membri. Rojansky compară angajamentul american faţă de aceste ţări cu o asigurare de viaţă: o persoană sănătoasă în vârstă de 25 de ani în general nu are probleme în a-şi face o asigurare de viaţă deoarece compania ştie că probabil nu îi va plăti ceva prea curând. O persoană în vârstă de 67 de ani cu antecedente cardiace ar putea avea probleme în a obţine o astfel de poliţă.

Şapte ţări - inclusiv Letonia, Lituania şi Estonia - au devenit membre NATO în 2004. Având în vedere că ameninţarea unui atac din partea Rusiei nu era considerată ca fiind ceva serios la momentul respectiv, nu a fost o dezbatere îndelungă cu privire la cât de înţeleaptă este aderarea la NATO a statelor baltice, a declarat Rojansky.

În prezent, când Rusia lui Putin adoptă o atitudine din ce în ce mai agresivă în Ucraina, Georgia sau în altă parte, situaţia s-a schimbat, a declarat el. "Le-am oferit acoperirea politică, dar în circumstanţe total diferite, iar acest lucru creează îndoieli din partea lor în legătură cu onorarea acestei politici", a afirmat Rojansky

SUA trebuie să facă mai multe pentru a-şi asigura aliaţii din cadrul NATO de angajamentul său, inclusiv prin dislocarea unor trupe permanente în Europa de Est, precum şi prin mobilizări mai frecvente şi la scară largă, a declarat Boris Zilberman, director adjunct al Fundaţiei pentru Apărarea Democraţiei.

Scopul ultim, a declarat el, este să se asigure că aceste ţări rămân de partea Statelor Unite.

În acelaşi timp, SUA trebuie să urmeze o linie delicată, crescându-şi prezenţa suficient de mult pentru a-şi asigura aliaţii de angajamentul lor dar nu atât de mult încât să îi ofere lui Vladimir Putin muniţie pentru a escalada agresiunea rusă, a declarat Zilberman.