♦ „Suntem de mai bine de 30 de ani în afaceri, iar în familie discutăm mereu ce facem mâine, ce facem cu afacerile, iar copiii noştri au venit în afaceri pentru că asta au văzut“.

Boromir, o afacere înfiinţată acum trei decenii de Constantin Boromiz, împreună cu prietenul său Mircea Ureche, fratele său Gheorghe Boromiz şi cumnatul George Frîntu, ajunge la o cifră de afaceri de 160 de milioane de euro în anul 2023. Cu toate acestea, aspiră la o creştere accelerată în viitor, având ca obiectiv atingerea pragului de 500 de milioane de euro.

„Copiii au văzut tendinţele de consum, care se schimbă rapid, şi au actualizat businessul. S-au adaptat la noile cerinţe, s-au adaptat la online şi la marketing. Fiica mea s-a specializat pe marketing şi s-a văzut pe loc impactul intrării ei în afacere. (...)  Anul acesta estimăm o cifră de afaceri de 160 de milioane de euro“, a spus Constantin Boromiz, fondator al Boromir, în cadrul conferinţei ZF & BRD Tu eşti viitorul în business, care a avut loc recent la Râmnicu Vâlcea.

Boromir este unul dintre cei mai mari producători de produse de patiserie şi panificaţie, iar la nivel de grup are platforme de producţie în Râmnicu Vâlcea, Buzău, Sibiu, Deva şi Slobozia. Boromir Ind, cea mai mare companie din grupul Boromir, controlat de antreprenori locali, a terminat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 514 milioane de lei (circa 100 mil. euro), în creştere cu circa 11% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. 

„Suntem de mai bine de 30 de ani în afaceri, iar în familie discutăm mereu ce facem mâine, ce facem cu afacerile, iar copiii noştri au venit în afaceri pentru că asta au văzut. Primul copil s-a alăturat în mod natural în firmă, iar apoi a venit al doilea copil. Un copil e manager pe partea de cafenele şi produse fresh, iar celălalt e manager pe partea de marketing pentru produsele Boromir“, a explicat Constantin Boromiz.

În 1991, el a pus bazele businessului Alfa şi Omega, care a fost absorbit de Boromir Ind în 1994. „Din start mă vedeam în per­manenţă pe primele lo­curi, indiferent de si­tuaţie. Deşi am văzut că societatea nu acţio­nează, că nu îţi asumă riscuri, că nu vede la început o evoluţie prin antre­prenoriat, le ziceam colegilor că pu­team face performanţă, chiar dacă avem puţini bani, că putem fi pe primele locuri“, a su­bliniat antreprenorul.

Astfel, de la un absolvent de Politehnică ajuns inginer la Dacia din Mioveni, apoi inginer la fabrica mecanică UCM din Râmnicu Vâlcea, Constantin Boromiz a devenit prin Boromir liderul pieţei de morărit şi panificaţie.

„Străbunici mei au avut moară pe apă la Grebleşti, bunicul şi tata au avut moară pe apă, au fost întreprinzători, au lucrat în familie, iar dacă lucrezi în familie îşi creşte puterea şi îţi scad riscurile. Puterea familie vine din sinergiile care se adună, din ceea ce se face zilnic, din comunicare. Unde sunt doi puterea creşte şi riscurile scad, iar agoniseala e mai mare“, a evidenţiat Constantin Boromiz, subliniind că aceasta reprezintă motorul de creştere al Boromir - puterea familiei.

Astăzi, compania are trei mori de grâu, o moară de mălai şi de silozuri de cereale cu o capacitate de 90.000 de tone, conform ultimelor date. De asemenea, are o gamă largă de produse, de la pâine până la cozonaci şi dulciuri. O altă linie de business este reprezentată de produsele dulci de cuptor. De asemenea, grupul Boromir şi-a consolidat poziţia pe segmentele de snacks, de prăjituri, dar şi de produse de gătit acasă.

Produsele grupului sunt disponibile atât în marile lanţuri de magazine, în magazine de cartier, dar şi în cafenele şi în propria reţea de magazine.

De exemplu, sub brandul Boromir Pan Cafe compania românească are mai multe locaţii în Râmnicu Vâlcea şi Buzău. La Buzău, Boromir realizează şi brandul Covrigii de Buzău, după ce în anul 2000 a cumpărat fabrica Spicul din acel judeţ. Totodată, Boromir are şi un magazin online, Boromir Market.

Rămân copiii în business?

„Copiii vor încerca şi trebuie să încerce să facă şi alte afaceri, pentru că e obligatoriu să-şi asume asume riscuri şi în alte domenii şi să-şi dezvolte etapizat ceea ce aduce plusvaloarea. E clar că trebuie să încerce şi alte categorii de produse şi servicii“, a menţionat Boromiz.

„Industria alimentară din România trebuie să devină exportator net. Deficitul alimentar nu mai trebuie să existe. E obligatoriu!“

„De multe ori sunt nedumerit şi revoltat din cauza deficitului comercial. Îmi pun mereu întrebarea cum poţi să stai cu diamantele sub casă şi să nu o duci bine? Ce se întâmplă cu noi de avem stagnarea aceasta a iniţiativei de a ne dezvolta şi de a ne creşte businessurile? Cum e posibil să ai atâta avere şi să mori de foame? Uitaţi că se poate şi situaţia aceasta nu e de ieri, de azi“, a spus Constantin Boromiz, evidenţiind faptul că România importă produse agroalimentare de aproape 8 miliarde de euro anual şi are un deficit de peste 5 miliarde de euro.

El este de părere că antreprenorii din industria alimentară şi din argicultură ar trebui să acţioneze, să-şi asume riscuri la nivelul companiei şi al familiei – dacă e vorba de afaceri de familie, riscuri pe care să le evalueze corect şi să aibă tenacitatea de a merge în direcţia noilor nevoi din piaţă.

De-a lungul timpului, acesta a mai spus că a observat mentalitatea conform căreia se dezvoltă o afacere, apoi aceasta este vândută şi fondatorul pleacă să se bucure de bani în locaţii precum Miami, iar o astfel de mentalitate este limita în ceea ce priveşte dezvoltarea şi crearea valorii adăugate pe termen lung în economie.

Mai multe detalii pe zfcorporate.ro

„Trebuie să ne asumăm investiţii, dar investiţii masive şi să ne fixăm în minte 500 milioane de euro sau un miliard de euro şi pentru asta trebuie să joci. Pentru asta trebuie să-ţi creezi o echipă şi să o dezvolţi şi din aproape în aproape să faci investiţii. Industria alimentară din România trebuie să devină exportator net. Deficitul alimentar nu mai trebuie să existe. E obligatoriu!“, a precizat el.

Acesta crede că este simplu de gândit o strategie, dar este esenţial să pornim de la analiza importurilor, identificând sectoarele şi produsele care sunt aduse în ţară, şi să le fie oferit sprijin antreprenorilor care activează în aceste domenii să se dezvolte. „Nu văd o greutate să facem asta, dar întreprinzătorul trebuie susţinut.“