„S-a întâmplat ceva cu gastronomia românească până la nivelul anului 1945, după care lucrurile au intrat într-o zonă gri, în care am fost guvernaţi de stilul cantinelor muncitoreşti“, explică Alexandru Consulea, unul dintre primii români care au văzut potenţialul gastronomiei autohtone şi a pus bazele restaurantului cu specific românesc Zexe în 1998.

În prezent, afacerea sa este formată din Zahanaua Gastronomică Zexe, considerată un reper al gastronomiei româneşti din Capitală, o mică unitate de producţie de produse din carne, un salon de evenimente, cât şi o parte de livrări de prăjituri franţuzeşti. Anul trecut a înregistrat cu acestea venituri de 1,3 milioane de euro, iar estimările pentru anul acesta sunt optimiste, antreprenorul vizând ţinta de 2 milioane de euro. Le are alături pe soţia sa, Amalia Consulea, chef-ul care creează reţetele din restaurantul Zexe încă de la 19 ani, cât şi pe fiica Anamaria Consulea, care a studiat la Paris tainele cofeturilor franţuzeşti.

Consulea povesteşte cum, imediat după Revoluţie, perioadă când oportunităţile de afaceri existau din plin, puţini s-au orientat spre gastronomie şi pe partea de restauraţie a gastronomiei româneşti. „În anii ’90 au apărut patru operatori care au văzut lucrurile altfel: Jariştea, Casa Bana, primul Zexe, cât şi primul La Mama“, explică el iniţiativele din perioada aceea. După şase luni de la deschiderea restaurantului Zexe a ajuns la peste 200 de clienţi zilnic, dar după patru ani de funcţionare au fost nevoiţi să renunţe la spaţiul iniţial. A urmat o scurtă tranziţie prin bucătăria ungurească, iar în 2005 un alt restaurant, pe care l-au transformt în salon de evenimente şi care funcţionează şi acum.

În septembrie 2009 s-au mutat într-un alt spaţiu, o casă în stil arhitectural tradiţional şi au pus bazele unui concept nou, dar de inspiraţie veche: zahanaua. „Nu propunem o zahana aşa cum era definită la sfârşit de secol XIX, drept un punct în care se găteau resturi şi organe de animale în faţa restaurantelor sau grătare de carne, pe  vremea lui Ceauşescu, ci ne-am propus să ne imaginăm că nu s-a întâmplat nimic în 1945 şi că istoria şi-a urmat cursul: cum ar fi arătat o zahana în 2009, dacă străbunicul meu o făcea în 1900, o lua bunicul, i-o dădea lui tata, iar tata mi-o dădea mie“, explică antreprenorul modul cum au ales să reinterpreze termenul.

După doi ani a extins restaurantul incluzând în extindere şi o terasă acoperită, în urma unei investiţii ce s-a ridicat la 350.000 de euro, în această sumă nefiind inclusă şi colecţia personală de obiecte vechi şi tablouri româneşti aflate în restaurant. Valoarea bonului mediu pentru preparate din „Ciclul mâncări uitate“ şi „Ciclul mâncări româneşti pe cale de apariţie“, după cum sunt numite două secţiuni din meniul restaurantului, este de 121 de lei, cu 10-15% mai scăzut pe durata prânzului.

În 2009 au pus bazele unei mici fabrici de producţie de produse din carne, parte din ele folosite în restaurant, parte prezente în 25 de magazine Mega Image, iar altele într-un colţ dedicat din Piaţa Obor. „Deocamdată afacerea Zexe Mezeluri este o extensie a restaurantului.

 Avem un spaţiu în Obor în care proprietarul gestionează spaţiul şi care vinde mai bine decât toate Mega-urile.“ Demersul lui Consulea de propagare a reţetelor româneşti nu se rezumă însă la afacerea Zexe. În urmă cu aproximativ doi ani a înfiinţat Asociaţia Gastronomică cu scopul de a redefini gastronomia românească. „Două angajate din cadrul asociaţiei îşi petrec timpul prin biblioteci şi adună materiale legate de gastronomia românească, o parte nu au fost publicate niciodată, altele nu au fost publicate de peste 100 de ani, semn că gastronomia românească există“, descrie el o parte din activitatea asociaţiei. Printre planurile de dezvoltare viitoare se numără inaugurarea unei cherhanale, Zexe – Cherhanaua gastronomică, în următoarele săptămâni, iar, pe termen mai lung, dezvoltarea unui restaurant gastronomic cu specific românesc, creat astfel încât să se înscrie la lupta pentru stelele Michelin, dar şi un Zexe de cartier, cu meniu simplificat.