Potrivit unei noi iniţiative legislative intens dezbătută în ultimele zile, biletele pentru spectacole, cărţile, CD-urile, DVD-urile vor include în preţ o "taxă pe cultură", resimţită şi suportată chiar de publicul plătitor, se arată într-un comunicat de presă remis agenţiei MEDIAFAX de APOSR.

La începutul acestei săptămâni, reprezentanţii APOSR au fost invitaţi de preşedintele Comisiei pentru Cultură a Camerei Deputaţilor pentru o sesiune de consultări referitoare la proiectul de lege 583/2014 privind instituirea timbrului cultural. La aceste dezbateri, APOSR şi-a expus punctul de vedere alături de Federaţia Editorilor din Romania (FER) şi Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), susţinând eliminarea timbrului cultural, atât în actuala formă, cât şi sub forma noului proiect.

Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de Lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Impactul negativ asupra pieţei de evenimente din România a unei asemenea "taxe pe cultură" duce la scăderea numărului de spectacole cu artişti internaţionali, anularea unor concerte, afectarea turneelor artiştilor autohtoni, pe termen lung existând chiar riscul eliminării totale a acestei activităţi culturale în România, se arată în comunicatul citat.

"Paradoxal, acest lucru nu este luat în calcul de către susţinătorii inţiativei, Alianţa Naţională a Uniunilor de Creatori din România (ANUC) - din care face parte şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR), beneficiarul timbrului cultural din concerte - şi nici de unii dintre iniţiatorii acesteia, de altfel membri marcanţi ai acestor uniuni. Nu se poate trece cu vederea însă fapul că producătorii de spectacole, muzică şi carte sprijină cultura românească chiar prin propria activitate şi nu doar la nivel declarativ, supunându-se unor riscuri reale impuse de piaţă şi urmărind criterii de competitivitate", se arată în comunicatul remis MEDIAFAX.

La dezbaterea care a avut loc luni, mai mulţi deputati din Comisia de Cultură s-au declarat împotriva acestei iniţiative, printre aceştia numărându-se Mihai Sturzu şi Cristian Popescu. La consultări, reprezentanţii industriilor creative au propus eliminarea timbrului cultural, o suprataxă resimţită de fiecare dintre cetăţenii României, care are drept rezultat chiar limitarea accesului publicului la cultură, printre argumentele oferite numărându-se: incompatibilitatea cadrului legal, în raport cu Constituţia României, precum şi cu practica şi legislaţia comunitară, incompatibilitatea cu normele legii drepturilor de autor (8/1996), care oferă un temei suficient pentru remunerarea creatorilor, scumpirea produselor culturale, resimţită direct de consumatori, impedimentul impus dezvoltării culturale şi economice a industriilor creative româneşti la nivel internaţional, destinaţia incertă a acestor fonduri - bugetul unor entităţi de drept privat, care dispun de acestea fără un scop concret, transparent şi echitabil.

Astfel, având în vedere că organizatorii de spectacole plătesc deja atât autorul (prin UCMR - ADA, conform legii dreptului de autor 8/1996), cât şi artistul (prin acord direct) pentru fiecare spectacol, noul proiect de lege nu îşi regăseşte utilitatea şi sensul în cadrul social, economic şi cultural actual, iar "timbrul cultural" de care beneficiază UCMR apare doar ca o taxă suplimentară, total nejustificată.

De asemenea, aceasta "taxă pe cultură" are ca destinaţie "uniunile de creatori" - timbrul muzical mergând exclusiv spre UCMR, în esenţă entităţi private, care beneficiază de venituri din urma activităţii economice a unor alte entităţi private. Mai mult decât atât, proiectul de lege prevede faptul că aceste entităţi dispun de veniturile din timbrul cultural după bunul plac, fără un scop precis şi fără criterii transparente şi, desigur, fără a contribui la produsul sau serviciul de pe urma căruia beneficiază de această taxă, mai spun reprezentaţii APOSR.

"Mai precis, în contextul în care industria de spectacole este formată din operatori economici care îşi asumă riscuri financiare enorme pentru a aduce publicului român mari artişti internaţionali şi pentru a crea platforme de promovare pentru artiştii autohtoni, la o valoare de 5% din bilet însemna că, la un stadion de 40.000 de bilete, preţ mediu 200 lei, o entitate privată încasează o sumă de 400.000 lei (...), fără să presteze niciun serviciu organizatorului, publicului sau artistului", se mai arată în comunicatul citat.

De asemenea, potrivit sursei citate, în nicio ţară din Uniunea Europeană nu există o astfel de taxă suplimentară, ceea ce înseamnă că doar cumpărătorii de bilete români vor fi suprataxaţi şi vor avea de suferit. Această "taxă pe cultură" creează şi "un handicap competitiv major" în faţa altor organizatori de concerte din alte ţări, fapt ce va conduce inevitabil la scăderea numărului de spectacole cu artişti internaţionali în România şi va afecta negativ şi piaţa concertistică autohtonă.

Astfel, în preţul oricărui bilet de spectacol, publicul achită nu doar costul efectiv al produsului sau al serviciului respectiv, prestaţia artistică, ci şi taxele şi costurile uzuale (de exemplu, impozite locale, comision de distribuţie, timbru de Crucea Roşie, valoarea TVA) şi remuneraţiile datorate titularilor de drepturi de autor (care ajung chiar până la 7-10% prin UCMR-ADA). "Prin acest timbru cultural, fanul este pus în situaţia de a acoperi un extra cost, aparent tot pentru «autori» şi «creatori», dar de care beneficiază, paradoxal, o entitate privată şi membrii acesteia, respectiv UCMR", se mai arată în comunicatul citat.

"România este considerată la momentul actual o piaţă aflată într-un stadiu incipient de dezvoltare în cadrul industriei de evenimente («emerging market»). Totuşi, în loc să faciliteze accesul la cultură, să contribuie activ în «beneficiul» acesteia şi să sprijine organizatorii de spectacole, se urmăreşte impiedicarea dezvoltării acesteia, timbrul cultural reflectându-se direct în buzunarul cumpărătorilor şi în activitatea economică a producătorilor de evenimente, prin suprataxare într-un mod redundant. În condiţiile în care numărul de concerte şi nivelul de acces al publicului la spectacole este mult sub media Europei, «taxa pe cultură» nu va contribui decât la a îndepărta inevitabil o mare categorie de potenţiali spectatori şi un număr considerabil de artişti internaţionali", mai spun reprezentanţii APOSR.

Potrivit sursei citate, un timbru de acest fel este unic la nivel european, iar faptul că acesta este colectat de uniuni private, care nu justifică modul de utilizare a acestor fonduri, a reprezentat un semnal de alarmă inclusiv pentru industria muzicală internaţională. Astfel, diferite organizaţii implicate activ în ultimii ani în dezvoltarea acestui sector de activitate în Europa centrală şi de est (Yourope, European Talent Exchange Program, Live Nation) s-au arătat indignate de această iniţiativă, poziţia acestora fiind înaintată şi membrilor Comisiei pentru Cultură.

De asemenea, în comunicatul remis MEDIAFAX se menţionează că organizatorii de evenimente culturale (concerte, spectacole, festivaluri etc.), alături de reprezentanţii editorilor de carte şi ai producătorilor de muzică, îşi manifestă disponibilitatea de a deveni parteneri la iniţiativele de dezvoltare a culturii româneşti şi a industriei creative, atât timp cât acestea există într-un cadru legal bine stabilit, eficient, fezabil şi transparent.

Proiectul de lege prevede că, "în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte, plastice, arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural".

Proiectul urmează să intre în dezbaterea Comisiei de Cultură a Camerei.

Camera Deputaţilor este for decizional.