Infirmand toate asteptarile analistilor, banca centrala a majorat dobanda de politica monetara cu un punct procentual si a ridicat din nou rata rezervelor minime obligatorii pentru resursele in valuta ale bancilor. In numele aceluiasi unic scop: descurajarea creditului si combaterea inflatiei.

S-au inselat aproape in unanimitate. In urma cu mai putin de o luna, BUSINESS Magazin lansa dealerilor din cele mai mari banci o intrebare: va creste, la urmatoarea sedinta, BNR dobanda de politica monetara, ca urmare a depasirii tintei de inflatie de anul trecut? In sase cazuri din opt, reprezentantii bancilor au fost fermi: o astfel de crestere este total improbabila.

Si totusi, pe 8 februarie, Consiliul de Administratie al BNR a hotarat majorarea dobanzii de politica monetara la 8,5%, de la nivelul de 7,5%, unde ramasese batuta in cuie inca din septembrie anul trecut. O data cu aceasta majorare, oficialii bancii centrale si-au reafirmat si decizia de sterilizare "substantiala" a excesului de lichiditate de pe piata monetara.

Ce inseamna acest lucru si ce consecinte are pe piata? Un prim efect s-a vazut inca de a doua zi: euro s-a depreciat masiv, inca de miercuri dupa-amiaza, dupa anuntarea deciziei BNR. Practic, cresterea dobanzii de politica monetara, adica acea dobanda pe care banca centrala o plateste pentru depozitele atrase de la banci, lasa loc de noi intrari de capitaluri speculative pe termen scurt. Pe piata valutara, analistii se asteapta la cresterea presiunii de apreciere a leului, tocmai din pricina fluxurilor de capital extern atrase de potentialul castig permis de noile conditii monetare.

Pe de alta parte, decizia BNR s-ar putea traduce si intr-o crestere mai consistenta a dobanzilor platite de banci pentru depozitele populatiei. "In cazul in care BNR va creste dobanzile, si bancile se vor alinia la aceste noi dobanzi", aprecia Bogdan Mihoc, directorul trezoreriei de la HVB Bank. Aproape fara exceptie, bancherii au numit politica bancii centrale ca fiind principalul resort al scaderii dobanzilor la depozite pana la niveluri real negative.

De acum insa, conditiile de crestere a dobanzilor sunt indeplinite: dobanda bancii centrale e mai mare si angajamentul de a atrage lichiditatea din piata a fost reconfirmat. Este acum randul bancherilor. Pe de alta parte, cresterea dobanzii de politica monetara ar putea conduce, cel putin teoretic, si la o crestere a dobanzilor la credite. Bancherii spun insa ca o intoarcere a dobanzilor la credite este greu de anticipat, in conditiile de concurenta puternica intre banci.

In paralel, banca centrala a decis si ridicarea nivelului pentru rata rezervelor minime obligatorii la pasivele in valuta ale bancilor, de la 35% la 40%. Masura vine dupa o succesiune de mai multe majorari, incepute inca din august 2004. Prin majorarea de saptamana trecuta, BNR incearca sa contracareze riscul atragerii de capitaluri speculative, obligand bancile sa tina in seiful ei 40% din totalul sumelor atrase in valuta, inclusiv sub forma de depozite ale nerezidentilor. Pe piata, efectul va fi insa o crestere a dobanzilor la credite, spun bancherii.

O crestere a dobanzilor pe piata ar ajuta banca centrala in lupta cu o inflatie care a sarit din grafic anul trecut: rata inflatiei pentru 2005 a fost de 8,6%, fata de o tinta de 7%, cu o marja de variatie de plus/minus un procent. In context, tot in sedinta de consiliu de saptamana trecuta, banca centrala a decis mentinerea tintelor de inflatie anuntate anterior, de 5% pentru anul 2006 si 4% pentru 2007. Tinte optimiste, in opinia majoritatii bancherilor, dar si a organismelor internationale.

Astfel, in opinia negociatorului-sef al FMI in relatia cu Romania, Emmanuel van der Mensbrugghe, "BNR va avea dificultati in atingerea unei tinte de inflatie de 5% cu o marja de plus/minus un punct". Mai realist ar fi, dupa parerea oficialului FMI, un nivel de inflatie de 6,5%.  BNR pare insa decisa sa lupte cu toate fortele pentru a-si atinge obiectivul, anuntand ca va utiliza intregul set de instrumente de care dispune ca sa contracareze presiunile inflationiste. Si, dupa un 2005 cand aproape toate masurile BNR au luat prin surprindere intreaga piata bancara, nimeni nu se mai incumeta sa spuna, 100%, ce poate insemna asta.