"Este foarte important să cunoaştem bugetul acestui proiect", a declarat într-o conferinţă de presă directorul centrului cultural, delegat de Primăria Municipiului Bucureşti pentru a realiza dosarul de candidatură a oraşului la titlul de Capitală europeană a culturii 2021.

Astfel, Mihaela Păun a spus că, pentru cei şase ani premergători datei la care Bucureştiul ar putea deţine titlul de Capitală europeană a culturii, bugetul estimat este de 75 de milioane de euro, dintre care 90% vor proveni de la bugetul de stat - 50%, de la Primăria generală a Capitalei, 2% de la fiecare primărie de sector, dar şi de la instituţiile din judeţul Ilfov, care este inclus în proiect. Celelalte 10 procente din buget, spune Păun, vor proveni din sponsorizări şi finanţări private.

"Ne batem pentru a câştiga proiectul la nivel de ţară", a declarat primarul general interimar al Capitalei, Ştefănel Dan Marin. "Această titulatură, pentru mine, este importantă şi aş vrea ca dezvoltarea culturală să fie o prioritate din punct de vedere al modului de concertare a evenimentelor, care ar trebui să ajungă şi în zone din afara centrului oraşului", a mai spus acesta, menţionând că locuieşte la periferia Bucureştiului, unde şi-ar dori să fie organizare mai multe acţiuni de acest tip.

"Viziunea mea legată de Bucureşti 2021 se bazează pe această descentralizare - un termen care nu ar trebui folosit când vine vorba despre cultură - a evenimentelor culturale. Vom încheia parteneriate cu şcoli şi licee, unde vom organiza evenimente culturale şi educative", a mai spus acesta.

Ştefănel Dan Marin este încrezător că Bucureştiul va ajunge în următoarea fază a candidaturii. "Sunt convins că ne vom afla pe lista scurtă a oraşelor. Această titulatură nu va însemna doar un premiu, un concurs câştigat, ci o dezvoltare a oraşului pe termen lung", a mai declarat acesta.

De cealaltă parte, Corina Şuteu, expert în politici culturale, a menţionat că "foarte important este cum se investeşte în cultură". "Într-un oraş mare, cultura depinde şi de mobilitate, de infrastructură", a mai spus aceasta.

"Energia oraşului nu este folosită la capacitatea maximă", a spus Anca Ioniţă, membru în biroul de coordonare, coordonatorul grupului de experţi numit Curatorium, cel care stabileşte direcţiile artistice şi structura candidaturii. "Vrem să aducem în vizibil tot potenţialul creator care este necunoscut, neimaginat", a mai spus Ioniţă.

Dosarul de candidatură a fost depus la data de 9 octombrie, urmând ca, în perioada 7 - 13 decembrie, un juriu format din 12 experţi europeni în domeniul culturii, dintre care doi sunt români, să analizeze prezentările, urmând să decidă câte oraşe vor fi cuprinse în lista scurtă.

Acestea vor avea la dispoziţie alte şase luni pentru a realiza obiectivele propuse, iar numele oraşului românesc care va fi Capitală culturală europeană în 2021, alături de o localitate din Grecia, va fi anunţat în 2016.

Pe 23 octombrie, Ministerul Culturii a anunţat că au fost acceptate, în urma documentaţiei depuse, candidaturile oraşelor Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş la titlul de Capitală europeană a culturii 2021.

Programul "Capitală culturală europeană" a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu. În 2007, oraşul Sibiu a deţinut acest titlu, alături de Luxemburg.

Oraşul Mons, situat în sudul Belgiei, a preluat la sfârşitul lunii ianuarie rolul de "capitală culturală europeană", pentru un an, alături de localitatea Plzeň din Cehia, cu ambiţia de a insufla un nou elan unei regiuni afectate dur de criza economică, la fel ca predecesoarele sale, Lille şi Liverpool.