Deşi oamenii apreciază natura mai mult decât oricând, şi îşi doresc să petreacă cât mai mult timp în aer liber şi în mijlocului ei, această dorinţă rămâne de cele mai multe ori aspiraţională, relaţia cu mediul înconjurător fiind lipsită de constanţă şi substanţă. În realitate, potrivit unui comunicat trimis de compania Velux, petrecem mai puţin de o oră în fiecare zi afară, în natură, iar cei mai mulţi oameni petrec o treime din viaţă, respectiv 5.000 de ore pe an, cu ochii în ecrane. Acestea sunt câteva dintre rezultatele şi concluziile celui mai recent sondaj realizat de Kantar la cererea companiei, la care au participat respondenţi cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, din opt ţări europene: Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia. Deşi 95% dintre cei intervievaţi au declarat că mediul înconjurător este foarte important pentru ei, că natura ar trebui protejată mai mult, făcând referire şi la schimbările climatice şi că şi-ar dori să petreacă mai mult timp în aer liber, în realitate pentru 70% dintre ei contactul zilnic cu mediul natural lipseşte cu desăvârşire. Această necesitate este şi mai puternică pentru cei care trăiesc în oraşele dezvoltate şi se află în directă corelaţie cu stilul de viaţă al comunităţii şi lipsa accesului sau existenţei spaţiilor verzi în regiunile urbane.

Ce putem face pentru a ne putea folosi în continuare de facilităţile tehnologiei moderne, dar şi pentru a ne bucura de beneficiile naturii? Potrivit reprezentanţilor Velux, în primul rând, indicat este să devenim conştienţi de folosirea mult prea îndelungată a device-urilor şi de comportamentul nostru în relaţie cu mediul online. În al doilea rând, să petrecem mai mult timp în natură, într-o stare de prezenţă şi observare a acesteia.  

Lipsa contactului cu natura poate duce la multe probleme de sănătate. Una dintre ele, o consecinţă directă a folosirii constante a ecranelor, este reprezentată de tulburările degenerative ale coloanei, cu precădere a celei cervicale. Acestea sunt cauzate de postura deficitară permanentizată în mişcare de aplecare şi coborâre a gâtului pentru a privi în ecrane, cel mai frecvent în cel al telefonului. Sindromul numit „Dropped Head Syndrome” („Capul aplecat” sau „Gâtul de text”) este un termen folosit de dr. Kenneth Hansraj, neurolog american, spun reprezentanţii Velux. El subliniază că această constantă coborâre a privirii aduce modificări patologice în curbura coloanei cervicale, iar sindromul „Head Down” poate cauza contracturi şi dureri musculare de la acute la cronice, atât în această zonă, cât şi la nivelul omoplaţilor sau în regiunea lombară, afectând inclusiv copiii şi adolescenţii.

De asemenea, petrecerea timpului în compania ecranelor şi lipsa contactului cu lumina naturală pot crea o deficienţă a vitaminei D care este produsă de corpul uman prin expunerea la soare. Aceasta este esenţială nu doar pentru sănătatea structurii osoase, a dinţilor, ci şi pentru a preveni apariţia unor boli precum diabetul de tip 1.

Indivizii maturi deţin toate premisele pentru a fi şi mai afectaţi de aceste tulburări, dat fiind faptul că un adult petrece în medie 34 de ani din viaţă cu ochii în ecrane (ale telefoanelor, laptopurilor, televizoarelor, jocurilor sau e-book-urilor), respectiv 5.000 de ore pe an, spun reprezentanţii Velux, citând metro.co.uk. Acest comportament este conştientizat de 70% dintre respondenţi, care consideră că petrec mult prea mult timp în faţa computerului sau folosind telefonul mobil. Aceste procente sunt şi mai ridicate în rândul celor cu vârste între 18 şi 34 de ani (75%) şi al celor care trăiesc în mediul urban (78%). Dintre participanţii celor opt ţări la studiul realizat de Kantar şi Velux, românii se află pe locul I, în proporţie de 80%, la consumul de tehnologie, declarând că petrec cel mai mult timp în faţa ecranelor şi cel mai puţin (68%) în contact cu natura, zilnic, comparativ cu croaţii (73%), polonezii (73%) şi sârbii (74%), în timp ce slovacii (60%) şi cehii (62%) petrec cel mai puţin timp în faţa ecranelor.

În proporţie de 94%, respondenţii din România sunt de părere că timpul petrecut de copii în faţa calculatoarelor şi al altor device-uri ar trebui controlat şi temporizat. De asemenea, în general, convingerea că tehnologia le răpeşte oamenilor anumite lucruri cu sens din viaţă este împărtăşită de 93% dintre participanţii la studiu, iar 66% dintre români cred cu tărie că progresul civilizaţiei a produs îndepărtarea dramatică a omului omul de natură, aflându-se pe primul loc în top cu această credinţă. „Lipsa timpului, utilitatea şi atractivitatea tehnologiei moderne, comportamentele noastre, felul în care s-au schimbat canalele şi modurile de comunicare, cât şi excedentul de informaţie au devenit o barieră care ne împiedică să observăm ce se află în jurul nostru în mediul real,  să ne bucurăm de beneficiile unei plimbări zilnice, să privim cu atenţie natura şi alţi oameni. Trăind în lumea algoritmilor, nu înseamnă neapărat că trebuie să privim constant în ecrane.  Uneori, pentru a ne simţi bine şi a ne relaxa, este suficient să privim cerul, să ne uităm la copacii pe lângă care trecem în drum spre şcoală sau muncă,” declară Noemi Ritea, director de piaţă Velux pentru România şi Moldova.

A trăi conştient o plimbare în natură şi a observa detaliile înseamnă o investiţie în sănătate şi în starea de bine, mai ales când ne confruntăm cu foarte mult stres şi o suprasarcină informaţională. Două aspecte foarte prezente în mediul urban intens dezvoltat, în care fiecare al treilea locuitor, potrivit studiului, petrece mai puţin de 2 ore afară în zilele libere de la serviciu sau de la şcoală. Rezultatele sunt mult mai scăzute pentru intervalul luni-vineri, în care 2/3 dintre aceştia petrec mai puţin de 2 ore în aer liber. În acest context, experţii estimează că 15% din populaţia globală suferă din cauza tulburării afective sezoniere (TAS) sau a depresiei de toamnă – iarnă, cauzată de lipsa luminii naturale şi de timpul în exces petrecut în faţa ecranelor. Acestea au un impact negativ asupra abilităţii oamenilor de a construi şi menţine relaţii cu semenii, zonă în care românii ating cea mai mare proporţie de dificultate, 66%, în comparaţie cu slovacii (57%) sau cu cehii, care sunt cel mai puţin afectaţi (44%).

Dezvoltarea urbană, noile tehnologii, stilul de viaţă, creşterea traficului şi a timpului petrecut în maşină – toate contribuie la limitarea timpului petrecut în natură şi, mai ales, la a fi prezent şi a observa detalii din mediul înconjurător. Astfel, doar puţin peste jumătate dintre cei care au răspuns (57%) privesc în jur atunci când se află în afara casei şi observă cerul, norii, păsările sau soarele. În plus, 33% dintre români nu au privit niciodată cerul în ultima săptămână. Cu toate acestea, românii sunt cei mai orientaţi către natură şi consideră contactul cu aceasta foarte important în proporţie de 64%, din tot studiul şi de asemenea, se află pe locul I în topul ţărilor europene la recunoaşterea  diferitelor specii de păsări, în contextul în care 41% dintre respondeţi recunosc doar maximum 5 specii.