♦ O criză vine şi trece, iar în momentul în care criza este pe final, anticipezi că evoluţiile vor merge spre bine şi acţionezi în consecinţă. De data aceasta însă nu ştii ce să crezi, aceasta este marea problemă a bugetului din 2021.

Guvernul a publicat joi seară proiectul de buget pentru anul 2021. Bugetul pe 2021 este cel mai complicat buget din ultimii 30 de ani, pentru că depinde de variabile care sunt peste controlul guvernului. Va reuşi campania de vaccinare să imunizeze populaţia astfel încât să fie ridicate toate restricţiile, îşi vor reveni economiile vestice, în special Germania, ca să tracteze economia României, cum va evolua pandemia şi cât vor afecta noile tulpini ale virusului progresele înregistrate până acum - sunt câteva întrebări la care nu pot exista în acest moment răspunsuri certe.

Miza este ca veniturile să crească cu 13% şi să ajungă la 365 mld. lei, iar creş­te­rea cheltuielilor să fie încetinită la +5% în 2021, până la 445 mld. lei, aşa cum a creionat guvernul bugetul pentru 2021. Deficitul bugetar ar fi astfel de 80 mld. lei, adică 7,16% din PIB, în scădere cu aproape 3 puncte procentuale faţă de deficitul din 2020 ca pondere în PIB şi o scădere nominală de peste 20 mld. lei.

Complicaţia crizei este că, deşi aşteptările sunt mari, nimeni nu ştie spre ce se îndreaptă până la urmă -  dacă virusul suferă mutaţii care nu vor putea fi contracarate de vaccinurile actuale, criza va continua, iar criza medicală va duce pur şi simplu la o criză economică gravă. Statele vor fi obligate în continuare să susţină economia, să susţină locurile de muncă şi s-ar putea ca, dacă acest lucru continuă, să se ajungă la un nivel la care economiile statelor pur şi simplu nu vor mai putea să respire. Te poţi îndatora până la un anumit nivel, altădată de neimaginat, aşa cum s-a demonstrat în 2020, însă nu te poţi îndatora până la nivelul în care nu mai poţi da banii înapoi.

Guvernul îşi construieşte bugetul pe o creştere economică de 4,3% în 2021, una dintre cele mai optimiste prognoze, însă apropiată de prognoza Comisiei Europene, de creştere cu 3,8%. Analiştii economici au prognoze de creştere economică între 3 şi 4% pentru România în 2021.

Produsul In­tern Brut ar urma să atingă în termeni no­­minali aproape 1.117 mld. lei, în creştere cu 7%, inflaţia ar urma să fie de 2,4% în medie pe tot anul şi numărul şomerilor ar urma să crească cu numai 5.000.

Pe aceste fundamente macroe­conomice, guvernul speră să aducă 13% venituri suplimentare la bugetul de stat, prin comparaţie cu 2020, când veniturile au stagnat. Astfel, construcţia bugetară se bazează pe venituri de 365 mld. lei. Cheltuielile bugetului de stat ar urma să crească cu numai 5%, până la 445 mld. lei. Astfel, deficitul rezultat va fi de 80 mld. lei (7,16% din PIB), adică o reducere în ter­meni no­mi­nali de peste 20 mld. lei în 2021 faţă de 2020.

Salariile buge­tarilor sunt îngheţate la nivelul lunii de­cem­brie 2020 pentru anul 2021. Aceasta este principala măsură dintr-un set care ar urma să aducă buge­tului de stat o economie de 17,6 mld. lei, adică 1,55% din PIB-ul de 1.117 de lei, cât speră guvernul să fie în 2021.

„Menţinerea în anul 2021 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie /indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum şi a indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020“, este una dintre măsurile prezentate.

În proiectul de buget se menţio­nează că nu vor fi tăiate indemnizaţiile şi primele bugetarilor, ci se vor menţine, de asemenea, la nivelul celor din decembrie 2020. Guvernul vrea să cheltuiască cu salariile bugetarilor aproximativ 110 mld. lei în 2021, un nivel similar cu cheltuiala cu salarii din 2020. Factura salariilor bugetarilor (cheltuielile de personal) au fost în 2020 de 110 mld. lei, adică 10,6% din PIB.

Altă măsură este creşterea punctului de pensie în ianuarie 2022, în loc de sep­tem­brie 2021, când pensiile erau pro­gra­mate să crească. Cheltuielile cu asistenţa so­­cială, unde sunt incluse şi pensiile, cresc cu 4,4 mld. de lei şi ajung la aproape 143 mld. lei în 2021, se mai arată în pro­iectul de buget. În proiectul legii buge­tului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 este prevăzută suma de 90 mld. lei pentru bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii.

Cheltuielile cu asistenţa socială reprezintă aproape o treime din totalul cheltuielilor statului. Împreună cu salariile bugetarilor, asistenţa socială a înghiţit 93% din veniturile statului din taxe, impozite şi asigurări sociale.

Guvernul mai promite investiţii în creştere, până la 61,4 mld. lei în 2021, din resurse bugetare şi fonduri europene. În 2020 investiţiile au fost de 53 mld. lei, însă nu este foarte clar care au fost aceste investiţii, dacă aici intră şi plăţile directe către fermieri sau achiziţiile de aparatură medicală în pandemie.

„Cheltuielile cu investiţiile înre­gis­trează creşteri ale valorilor nominale, ajungând la aproximativ 67,5 mld. lei  în anul 2024 faţă de 61,4 mld. lei în anul 2021, respectiv o creştere de  6,1 mld. lei.“

Alte măsuri pentru scăderea cheltuielilor se referă la sistarea emiterii de vouchere de vacanţă în 2021, compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător şi eliminarea gratuităţii studenţilor pentru transportul feroviar în România.

Guvernul vrea să păstreze datoria publică la 55% din PIB în anii următori. România s-a înda­torat la un nivel accelerat în 2020. A ajuns de la o datorie publică în PIB de 35% în 2019 la, probabil, peste 45% din PIB în 2020. Necesarul de finanţare – acoperirea deficitului bugetar şi rostogolirea datoriei vechi - în 2021 va fi la un nivel similar celui din 2020, adică 150 mld. lei.

„Pe termen mediu (2021 – 2024), în condiţii de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE se va mentine la un nivel sustenabil ce nu va depăşi  55,0% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB,  în timp ce datoria guvernamentală netă  (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide)  nu va depăşi 48,0% din PIB“, se arată în raportul privind situaţia macroeconomică în 2021, care însoţeşte proiectul de buget.

Pe partea de venituri ale bugetului de stat, guvernul îşi propune să colecteze din TVA 70 de miliarde de lei în 2021, cu 15% mai mult decât în 2020, când a colectat 60,1 mld. lei, iar încasările din impozitul pe profit ar urma să crească cu 9% şi să ajungă la 17,5 mld. lei în 2021. Din asigurări sociale statul ar urma să încaseze 121 mld. lei. În total, veniturile bugetului general consolidat ar urma să fie de 365 mld. lei, în creştere cu 13%.

„Proiecţia veniturilor bugetului general consolidat pe perioada 2021-2024 s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici pentru orizontul de referinţă, precum şi a reglementărilor existente în prezent în domeniul fiscal. Pe termen mediu, pe fondul revigorării economice, veniturile bugetare se vor înscrie pe un trend ascendent în valoare nominală“, scriu reprezentanţii Finanţelor într-una dintre anexele proiectului de buget.

În ceea ce priveşte alocarea pe ministere, majoritatea ministerelor primesc bani suplimentari faţă de 2020. Bugetul Ministerului Muncii, cel mai mare, va fi de 53,7 mld. lei, în creştere cu 10% faţă de 2020.

Ministerul Educaţiei are o alocare de 31,1 mld. lei, în creştere cu 2,8% faţă de 2020, în vreme ce Sănătatea are o alocare mai mică cu 11,2%, de 17,4 mld. lei.

Bugetul Ministerului Agriculturii creşte cu 10% şi ajunge în 2021 la 25,9 mld. lei, iar bugetul Afacerilor Interne ajunge la 20,9 mld. lei, în creştere cu 1,75%. Apărarea primeşte în 2021 20 mld. lei, în creştere cu 3,4%, în vreme ce Ministerul Transporturilor are o alocare propusă de 14,1 mld. lei, plus 9,4%.

Ministerul Dezvoltării pierde 19% din alocarea din 2020 şi va avea în 2021 7,15 mld. lei. Ministerul Economiei, desprins din ministerul care cuprindea şi Energia, are un buget alocat de 6,6 mld. lei.

Finanţele vor avea o alocare de 5,4 mld. lei, în scădere cu 3%, în vreme ce Ministerul Justiţiei are o alocare de 4,7 mld. lei, în creştere cu 2,5%. Ministerul Fondurilor Europene primeşte 2 mld. lei, în creştere cu 11% faţă de alocarea din 2020, iar Ministerul Energiei va avea 889 mil. lei, mai mult cu 15% faţă de alocarea din 2020.