Procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 (11/P/2014), în care au fost făcute cercetări privind 709 morţi, 2.198 de răniţi, dintre care 1.855 împuşcaţi, şi 924 de reţinuţi, precum şi distrugerea unor bunuri.

PICCJ arată, într-un comunicat de presă, că pe rolul organelor de urmărire penală nu mai există în curs de soluţionare nicio cauză având ca obiect evenimentele din decembrie 1989, precizând că cercetările din dosarul 11/P/2014 au vizat victimele rezultate în împrejurările care au făcut, iniţial, obiectul dosarului nr. 97/P/1990, precum şi victimele rezultate în împrejurările care au făcut obiectul dosarelor conexate, ulterior, la această din urmă cauză.

Potrivit sursei citate, faptele comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989 au făcut, iniţial, obiectul a 4.544 de dosare penale.

Dintre acestea, în 1.244 de dosare, cercetarea a fost făcută de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, în 17 dosare - de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi, în 317 dosare - de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, în 169 de dosare - de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara, în 233 de dosare - de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel şi în 2.564 de dosare - de Secţia Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pe parcursul desfăşurării cercetărilor, în 2.172 de dosare privind fapte comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, care, iniţial, au făcut obiectul unor cauze distincte, s-a dispus reunirea cu alte cauze, în funcţie de zonele în care au avut loc evenimentele.

În raport de competenţa materială, respectiv de complexitatea cauzelor, unele dosare instrumentate iniţial de către parchetele militare de pe lângă tribunalele militare Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara au fost declinate în favoarea parchetelor militare ierarhic superioare, respectiv preluate de către acestea, în principal de către Secţia Parchetelor Militare.

În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare (anterior Direcţia Procuraturilor Militare) şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de inculpaţi, dintre care: 25 de generali (10 din cadrul Ministerul Apărării Naţionale şi 15 din Ministerul de Interne), 114 ofiţeri (32 din MApN şi 82 din MI), 13 subofiţeri (8 din MApN şi 5 din MI), 36 de militari în termen şi 87 de civili.

De asemenea, în alte 32 de dosare s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea parchetelor civile.

În celelalte dosare, constatându-se existenţa unor cauze care au împiedicat punerea în mişcare a acţiunii penale, au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată, reţinându-se, în cele mai multe situaţii, cazul prevăzut de articolul 10 litera e din Codul de procedură penală anterior, "cu referire la eroarea de fapt", dar şi cazul prevăzut la articolul 10 litera g din acelaşi cod, "referitor la intervenţia amnistiei, prescripţiei ori a decesului făptuitorului".

Prin Ordonanţa din 14 octombrie 2015 a Secţiei Parchetelor Militare din PICCJ s-a dispus clasarea dosarului Revoluţiei sub aspectul infracţiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii, reţinându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, "nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare".

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei pentru infracţiunile de omor, tentativă de omor şi instigare la infracţiunea de omor, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există.

Cauza a fost clasată şi pentru infracţiunea de ucidere din culpă, reţinându-se că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, dar şi pentru lovire sau alte violenţe şi instigare la infracţiunea de lovire sau alte violenţe, reţinându-se, după caz, că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală, respectiv că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Procurorii militari au mai dispus: clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de vătămare corporală şi instigare la infracţiunea de vătămare corporală, reţinându-se că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale; clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal şi instigare la infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi existenţa unei cauze de neimputabilitate, respectiv eroarea; clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de furt şi distrugere, reţinându-se împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale; clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de ultraj, reţinându-se împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale; clasare cauzei sub aspectul infracţiunii de purtare abuzivă şi instigare la infracţiunea de purtare abuzivă, reţinându-se că a intervenit amnistia.

Materialul de cercetare efectuat în dosarul 11/P/2014 se referă la "709 persoane decedate, 1.855 persoane rănite prin împuşcare, 343 persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, respectiv 924 persoane reţinute".

Din cele 709 persoane decedate, 161 sunt ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen. Procurorii au stabilit că, în unele situaţii, decesul s-a datorat "manevrării imprudente a armamentului, victimele fiind din rândul celor care s-au aflat în imediata apropiere a făptuitorilor".

Din cele 1.855 de persoane rănite prin împuşcare, 420 sunt ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen. Procurorii susţin că, la fel ca şi în cazul persoanelor decedate, există situaţii în care rănirea s-a datorat "manevrării imprudente a armamentului".

"În unele situaţii există autoritate de lucru judecat, în sensul că autorii au fost trimişi în judecată şi condamnaţi. În alte situaţii s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată, soluţii care nu au fost, ulterior, infirmate. Există şi situaţii în care, deşi susţin că au fost rănite în diferite împrejurări, persoanele în cauză nu au prezentat acte medicale care să ateste existenţa unor leziuni sau s-a stabilit că leziunile nu au fost produse prin împuşcare", a precizat PICCJ.

Din cele 343 de persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, 68 sunt ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen. Anchetatorii susţin că, în principal, leziunile produse se datorează unor agresiuni, dar există şi situaţii în care leziunile se datorează unor accidente (de exemplu ruperea unor elemente din structura de rezistenţă a imobilelor avariate în contextul evenimentelor, activarea accidentală a unor dispozitive din sistemul de apărare al unităţilor militare etc.) sau autoaccidentării, precum şi "situaţii în care unele persoane au suferit afecţiuni neuropsihice".

"De asemenea există şi situaţii în care unele persoane, deşi susţin că au suferit diferite leziuni, nu au prezentat acte medicale în acest sens sau s-a stabilit că nu au suferit leziuni de natură traumatică", a mai arătat PICCJ.