În acelaşi timp, banca trebuie să raporteze acti­vi­tă­ţile suspicioase din conturile clienţilor pe baza a cât mai mul­te informaţii obţinute de la clienţi, a spus Thomas Bernet, Chief Risk Officer la ING Bank România, pentru ZF.

„Directiva AML (Anti Money Laundering) ne for­ţea­ză să întrebăm sursa veniturilor şi averii. Aceste in­for­maţii trebuie să le avem pentru că dacă este ceva suspicios în activitatea clientului, trebuie să o detectăm. Pentru a o de­tecta, trebuie să avem informaţiile necesare de bază. Dacă detectăm ceva suspicios suntem obligaţi să raportăm acel cont, pentru a se lua măsurile necesare în cazul în care există o fraudă în acest sens. Scopul este să prevenim frauda financiară“, explică Thomas Bernet.

El spune că această directivă europeană a venit de la Parlamentul European şi cele mai multe ţări au implementat-o în anii 2016-2017, dar România a întârziat cu implementarea. Astfel, România a adoptat această directivă în anul 2019.

„Nu cred că este o problemă a băncii centrale, mai de­gra­bă a guvernelor. Cred că BNR este dornică să vadă aces­te directive implementate. ING, datorită poziţionării cen­trale în Olanda, adoptă noile măsuri şi directive, pe măsură ce se fac disponibile“, a adăugat Thomas Bernet.