Începând din ianuarie, arheologii Institutului naţional de cercetări arheologice preventive (INRAP) fac căutări sub clădirea unde odinioară se afla cimitirul spitalului Sfânta Treime, înfiinţat în secolul al XII-lea dar distrus la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

"În cadrul reamenajării magazinului, am decis să suprimăm o zonă care se afla la nivelul minus doi, ceea ce a declanşat verificări preventive", explică Pascal Roy, directorul magazinului. "Ne aşteptam să fi rămas câteva oase în măsura în care acolo fusese un cimitr, dar nu să găsim gropi comune", a adăugat el, foarte mirat.

În momentul dezafectării cimitirului, resturile defuncţilor au fost transferate parţial la Catacombes de Paris, unde se află şi în prezent. "Dar se pare că treaba nu a fost bine făcută", a declarat arheologul Isabelle Abadie, care conduce cercetările. "Este prima dată când un cimitir spitalicesc este excavat la Paris", subliniază ea, amintind că situaţii similare au avut loc la Marsilia şi Troyes.

În prezent, în zona de 100 de metri pătraţi care face obiectul cercetărilor, au fost găsite opt gropi comune. Şapte dintre ele numără între cinci şi 20 de cadavre, depuse pe două până la cinci nivele. Cea de-a opta groapă, cea mai impresionantă, a permis descoperirea a peste 150 de schelete, dispuse pe mai multe nivele. "Dar mai este un strat dedesubt", avertizează Isabelle Abadie.

Persoanele înhumate aici par să fi avut braţele încrucişate şi picioarele strânse, sugerând că au fost învăluite în cearceafuri sau giulgiuri. "Este surprinzător este că aceste cadavre nu au fost aruncate, ci depuse cu grijă, în mod organizat. Cadavrele ce aparţin unor bărbaţi, femei sau copii au fost plasate unul într-o direcţie, celălalt în alta pentru a se economisi spaţiul", afirmă arheologul. Şi acest lucru s-a întâmplat în acelaşi timp, pe mai multe nivele.

"Acest lucru sugerează că au fost mai multe decese deodată. Rămâne să găsim cauza acestei crize de mortalitate: epidemie, febră, foamete ... Parisul a fost afectat de mai multe epidemii de pestă în secolele XIV, XV şi XVI. Capitala a fost afectată de variolă în secolul XVII", aminteşte ea.

Resturile osoase găsite nu prezintă leziuni care să permită identificare cauzei deceselor în masă, dar se fac prelevări de ADN pentru a se încerca elucidarea misterului. Arheologii trebuie să îşi termine treaba la faţa locului până la 20 martie, pentru a permite magazinului să îşi desfăşoare activitatea. Resturile osoase vor fi apoi studiate la sediul INRAP.