România va avea un deficit bugetar de 7% din PIB în 2024, care va fi cel mai mare din Uniunea Europeană, scriu analiştii agenţiei de rating Fitch, într-o analiză publicată marţi. Pentru a putea corecta deficitul în anii următori, va fi nevoie de îngheţarea cheltuielilor bugetare, se mai arată în raportul citat.

Bloomberg remarcă, din raport, că România ar trebui să ia măsuri pentru a reduce deficitul bugetar, altfel riscă o retrogradare a ratingului de ţară din partea agenţiei. Ţara este în acest moment pe ultima treaptă recomandată investiţiilor la toate cel trei mari agenţii de rating, o situaţie care a rămas constantă de la criza financiară din 2008. Ratingul de astăzi al României, cu un deficit bugetar de cel puţin 7% din PIB, datoria în creştere rapidă şi deficit extern de 8% din PIB, este acelaşi cu ratingul din anii în care România a înregistrat parametri macro buni, ca de exemplu în 2015-2016, când ţara îndeplinea condiţiile de aderare la zona euro.

Ratingul suveran dat de agenţiile de rating este important pentru costul de finanţare al ţării. Cu cât ratingul este mai mic, cu atât investiţia este considerată mai riscantă şi deci dobânda este mai mare.

Procesul mai lent de reducere a deficitului va declanşa o creştere a datoriei publice către 80% din PIB în 2037, un "nivel extrem de ridicat pentru România", care ar depăşi media ţărilor cu un rating similar, mai scrie Bloomberg.

Agenţia de rating Fitch a reconfirmat în data de 30 august 2024 ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă.

Punctele forte care au condus la menţinerea ratingului şi a perspectivei sunt contrabalansate de nivelul deficitelor bugetului de stat şi ale contului curent în raport cu suverani cu un rating similar, de nivelul ridicat al rigidităţii bugetare şi de poziţia datoriei externe nete.

În opinia agenţiei, economia României va înregistra o creştere de 2,5% în anul 2024, fluxurile considerabile de fonduri europene, inclusiv fondurile de coeziune din Cadrul Financiar Multianual (2021-2027) şi fondurile de redresare şi rezilienţă, vor continua să susţină creşterea şi investiţiile pe termen mediu. Dincolo de stimularea cererii directe, fondurile UE vor contribui şi la potenţialul de creştere al economiei, accelerând recuperarea faţă de nivelul mediu al UE.

Agenţia Fitch estimează că datoria publică raportată la PIB va înregistra o creştere, dar în limitele suveranilor cu un rating similar, şi cu nivelul medianei actuale „BBB”, care se situează la 58,3%.