Foştii ambasadori consideră că criza ucraineană a început în 2008, când NATO a decis să "seducă Ucraina, o ţară aflată la frontiera cu Rusia şi profund divizată, propunându-i statutul de membru al Alianţei". În opinia diplomatului american Jack Matlock, SUA "nu ar rămâne cu braţele încrucişate dacă China ar începe să formeze o alianţă militară cu Mexicul şi Canada", ci s-ar opune prin toate mijloacele.

Britanicul Tony Brenton consideră la rândul său că Occidentul nu a luat Rusia în serios în ultimii 20 de ani şi de aceea nu a reflectat înainte de a se lansa în regiunea cea mai sensibilă din "curtea" Moscovei. În opinia sa, "atunci când preşedintele american Barack Obama evocă criza ucraineană, el vrea să fie pe placul Congresului". UE "ajunge la un acord privind o linie comună şi abia după aceea se întreabă dacă decizia este justă".

Aceste circumstanţe complică serios dialogul privind Ucraina, iar noile sancţiuni, contraproductive, ar putea conduce la suspendarea cooperării cu Moscova timp de câteva decenii, estimează diplomaţii. Jack Matlock consideră că Occidentul nu ar trebui să participe la dialogul dintre Moscova şi Kiev, deoarece "este o ceartă familială, iar situaţia actuală nu priveşte părţile terţe". Brenton este de aceeaşi părere. "Tot ce poate face Europa este să prelungească agonia şi sărăcirea Ucrainei", explică acesta.

Cei doi foşti ambasadori sunt convinşi că sancţiunile nu vor avea nici un impact asupra poziţiei ruse. "Dacă Occidentul vrea cu adevărat să stopeze criza ucraineană, trebuie să fie conştient de obiectivele fixate de Rusia. Din contră, obiectivul sancţiunilor actuale pare să fie exacerbarea situaţiei".

Rusia vrea "în primul rând neutralitatea Ucrainei, care nu trebuie în nici un caz să adere la NATO. În al doilea rând, un nivel de autonomie, acceptat de toate părţile, pentru regiunile din estul Ucrainei", afirmă diplomaţii.