Industria americană de armament produce pe timp de pace 30.000 de proiectile pe an, destinate obuzierelor sale. Soldaţii ucraineni consumă această cantitate în doar două săptămâni, iar fără dezvoltarea unor noi capacităţi de producţie, SUA şi UE nu vor mai putea aproviziona Ucraina, scrie CNBC.

„Este o problemă foarte gravă. În lipsa unei noi şarje, care necesită timp pentru a fi produsă, nu vom putea să-i sprijinim pe ucraineni”, a declarat Dave Des Roche, cercetător militar la Universitatea Naţională de Apărare din SUA.

Europa rămâne de asemenea fără arme şi gloanţe, Ucraina confruntâdu-se cu un risc real de a pierde sprijinul militar al Occidentului.

„Stocurile militare ale majorităţii statelor membre NATO nu au fost epuizate complet, însă au fost golite într-o proporţie foarte mare pe fondul ajutorului dat Ucrainei”, a mai spus Des Roche.

Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a luat act de această problemă şi a chemat la masa discuţiilor directorii marilor companii producătoare de armament pentru a găsi o soluţie la refacerea rezervelor militare.

Analiştii militari mai indică o problemă majoră: Occidentul a produs arme în cantităţi destul de mici pe timp de pace, iar guvernele au optat pentru a reduce producţia la nivel larg, considerată foarte costisitoare. Occidentul ales să producă arme doar în funcţie de necesităţi, motiv pentru care stocurile care se epuizează necesită forţă de muncă calificată pentru a fi refăcute – ceea ce lipseşte cu desăvârşire în prezent, atât în Europa cât şi în SUA.

„Lucrăm acum cu industria pentru a creşte producţia de arme şi munţii. Membrii NATO trebuie să ofere un imbold producătorilor în acest sens”, a declarat Jens Stoltenberg.

SUA a reprezentat cel mai important furnizor de sprijin militar al Ucrainei de la începutul războiului. Statele Unite au livrat arme în valoare de 15,2 miliarde de dolari, iar mare parte din aceste livrări au înclinat balanţa războiului în favoarea Ucrainei.

Totuşi, cu livrări atât de mari, SUA riscă să rămâna fără obuziere şi să fie nevoită să utilizeze din rezervele dedicate propriei armate. Cu toate acestea, specialiştii consideră că Pentagonul va refuza din start acest scenariu, mai ales pentru a nu afecta stocurile destinate operaţiunilor militare ale americanilor.

În cazul în care criza armelor devine o realitate solidă, Ucraina mai are câteva opţiuni, cum ar fi Coreea de Sud, care deţine un sector de armament formidabil şi care a încheiat o vânzare către Polonia în valoare de 5,7 miliarde de dolari, în schimbul cărora polonezii au primit tancuri şi obuziere.

„Putem să continuăm aprovizionarea, dar există şi un punct critic în care ucraineni vor trebui să fie precauţi în ceea ce priveşte utilizarea şi prioritizarea armelor şi munţiilor, pentru că nu există aprovizionare infinită”, a declarat Jack Watling, expert în război terestru la Institul Regal din Marea Britanie.