Dupa ce retelele de distributie de electricitate din Banat si Dobrogea au intrat in proprietatea italienilor de la ENEL, cele din Moldova si Oltenia sunt disputate de nemtii de la E.ON si cehii de la CEZ.

Electrica este asociata de romanul de rand cu cozile interminabile pentru plata facturilor si cu scumpirile repetate. Lucrurile s-ar putea schimba, cel putin prin reducerea birocratiei, dupa vanzarea societatilor de distributie.

Privatizarea Electrica Moldova si Oltenia a intrat in linie dreapta, dupa ce Ministerul Economiei a primit, la inceputul acestei luni, ofertele finale din partea companiilor CEZ, din Cehia si E.ON, din Germania.

In momentul de fata Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) analizeaza documentele depuse de cei doi participanti, a precizat Dorin Mucea, seful institutiei. Valoarea tranzactiilor, incluzand pretul platit si cate o majorare de capital, pentru cele doua distributii este, potrivit estimarilor analistilor, de circa 200 de milioane de euro pentru Electrica Moldova si de 120 de milioane de euro pentru Oltenia. Metoda de privatizare este aceeasi ca si pentru distributiile Banat si Dobrogea, privatizate in vara acestui an: vanzarea a 24% din actiuni si apoi majorare de capital pana la 51%.

Statul pare sa faca o afacere buna, daca ne raportam la suma platita de ENEL pentru Banat si Dobrogea. OPSPI va lua un pret de aproape trei ori mai mare pe Electrica Moldova si Oltenia. Pe de alta parte, investitorii vor prelua si un numar dublu de consumatori, ceea ce mentine si aceasta afacere in "limitele" precedentei. De altfel, autoritatile si-au autoimpus unele bariere legate de pret. S-a mers pe ideea ca solicitarea unui pret ridicat va duce la cresterea considerabila a tarifelor finale pentru energia electrica. Dintr-o asemenea perspectiva, cu cat pretul este mai mic, cu atat clientii au mai putin de suferit.

Daca privim lucrurile dintr-o alta perspectiva, insa, cu cat pretul e mai mic, cu atat investitiile in societate, realizate prin majorare de capital, sunt mai mici, iar procesul de modernizare mai lent.

Statul are, totusi, cateva avantaje in procesul de negociere. Daca la primele privatizari din electricitate s-au purtat discutii indelungate pe marginea unor puncte delicate, acum acestea au fost rezolvate.

Gratie precedentei vanzari a Electrica Banat si Dobrogea, noii investitori isi pot face o idee mai clara despre ce presupun negocierile. "Problemele juridice cu care ne-am confruntat in procesul de privatizare a Electrica Banat si a Electrica Dobrogea au fost generate pe de o parte de reorganizarile succesive ale RENEL, Conel si Electrica si, pe de alta parte, de privatizarea in premiera a unor societati comerciale care nu sunt controlate direct de stat, ci de o societate comerciala, Electrica, cu capital integral de stat", spune Gabriel Zbarcea, de la Casa de Avocatura Musat si Asociatii, care a asigurat consultanta pentru ENEL.

Exista unele puncte batute in cuie, precum rata de recuperare a investitiei, de 12% pe an, negociata deja cu ENEL, sau formula de calcul a pretului pentru distributia de electricitate.

Cum va afecta privatizarea primelor doua filiale negocierile pentru privatizarea celorlalte unitati? In primul rand, mare parte din prevederile stabilite pentru ENEL se vor aplica si celorlalti investitori. "Multe din problemele «sistemului» au fost deja rezolvate sau sunt in curs de solutionare, astfel incat privatizarea celorlalte filiale ale Electrica se va putea realiza mult mai usor si mai rapid", apreciaza Gabriel Zbarcea. Nu numai investitorii vor avea un tratament identic, dar si consumatorii. Tarifele la electricitate nu vor varia de la o regiune la alta, regulile fiind aceleasi pentru toata tara. "Nu putem stabili alte reguli, pentru ca ar insemna ca se diferentiaza tariful in tara, ceea ce nu este corect pentru consumatori", a declarat Dorin Mucea. Legislatia de crestere a tarifelor pare a fi destul de stricta. Regulamentul de furnizare a energiei electrice prevede ca tarifele de distributie nu vor creste anul viitor cu mai mult de 30%.

La fel de adevarat, aceeasi legislatie lasa portite pentru scumpiri. Investitorul are dreptul ca, in cazuri exceptionale (calamitati sau forta majora), sa solicite instituirea temporara a unui "tarif de ajutor", destinat redresarii situatiei financiare. Ramane de vazut daca si alte clauze, precum cea care ii obliga pe rau-platnici sa depuna o garantie egala cu cea a consumului de electricitate din ultimele doua luni, se vor aplica pentru clientii din Moldova si Oltenia. 

Tot la capitolul necunoscute pot fi incluse si eventualele penalitati pe care le vor cere viitorii proprietari rau-platnicilor. Vor continua ENEL, E.ON sau CEZ sa aplice aceleasi penalitati modice "mostenite" de la Electrica sau vor trece de pragul de 0,01% pe zi? Sau vor livra in continuare electricitate unor institutii, fie scoli, spitale sau societati comerciale, care au datorii de ordinul zecilor de miliarde de lei?

Cert este ca investitorii straini cumpara societatile de distributie si vor sa le faca profitabile. Iar modalitatile pentru realizarea acestui lucru vor fi gasite. Nu trebuie decat sa ne uitam la ce au facut firmele straine in celelalte tari din regiune unde au cumparat societati similare. In Ungaria, spre exemplu, statul a inceput privatizarea in 1995.

Nume mari din Europa, precum RWE sau EdF au cumparat societatile de distributie. La vremea respectiva, s-a stabilit ca rata de recuperare a investitiei va fi opt la suta pe an. La nici un an distanta, au aparut problemele: guvernul incerca sa faca, in continuare, protectie sociala, mentinand preturi scazute pentru electricitate.

Companiile straine au amenintat ca se retrag din Ungaria, ceea ce a facut autoritatile sa dea inapoi si sa accepte majorari de pret. Asa se face ca, intr-un singur an, pretul electricitatii pentru consumatori a crescut cu peste 40 de procente.

Daca istoria se va repeta si in cazul Romaniei, ramane de vazut. Un lucru este cert: preturile vor creste, fie si numai cu cateva procente, lucru stipulat clar in legislatia actuala. Dar va creste si numarul consumatorilor, gratie programelor de extindere a retelelor de electrificare.