Astfel, Guvernul arată că, prin reglementarea infracţiunii prevăzute la articolul 277 din Codul penal, respectiv "Compromiterea intereselor justiţiei", s-a urmărit, în primul rând "creşterea gradului de exigenţă" faţă de funcţionarii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul administrării justiţiei în legătură cu modul de gestionare a unor date şi informaţii obţinute în cursul unui proces penal, care pot influenţa semnificativ "aflarea adevărului" ori dreptul la un proces echitabil al persoanei cercetate sau judecate.

Guvernul consideră că practica judiciară a dovedit, fără echivoc, că reglementările actuale nepenale sunt insuficiente, astfel că folosirea mijloacelor penale pentru atingerea scopului urmărit "este justificată şi apare ca singura soluţie viabilă".

Astfel, arată Guvernul, incriminarea faptei de divulgare, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să fie administrată o probă în cursul urmăririi penale de către un funcţionar care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei are drept scop împiedicarea scurgerilor de informaţii, dar nu orice fel de informaţii privitoare la urmărirea penală, ci doar a acelora care pot împiedica sau îngreuna administrarea unei probe, precum divulgarea identităţii unui suspect ale cărui mijloace de comunicaţie sunt interceptate, dezvăluirea unei operaţiuni sub acoperire preconizată ori aflată în desfăşurare, divulgarea datelor din conţinutul unei autorizaţii de percheziţie care nu a fost încă efectuată, dezvăluirea de informaţii privind data şi locul în care urmează să fie realizat un flagrant.

Executivul mai arată că, pentru a întări garanţiile privind dreptul la un proces echitabil şi în special prezumţia de nevinovăţie, consacrate în articolul 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a fost incriminată fapta de dezvăluire, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală înainte să fie dispusă o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către un funcţionar care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei.

Potrivit Convenţiei, statele semnatare au, pe lângă obligaţia negativă de a se abţine de la orice încălcare a drepturilor în afara limitelor permise, şi obligaţia pozitivă de a lua măsurile necesare să asigure garantarea acestor drepturi împotriva încălcării lor de către orice altă persoană, astfel că încălcarea prezumţiei de nevinovăţie angajează responsabilitatea statului în cazul încălcării oricăreia dintre cele două obligaţii arătate, apreciază Guvernul.

"Prin această reglementare se urmăreşte împiedicarea funcţionarilor să prezinte mijloacele de probă (declaraţii de matiori, expertize, înregistrări audio-video, procese verbale de redare a conţinutului unor convorbiri înregistrate etc.) dintr-un proces penal în curs de desfăşurare în scopul de a nu transforna prezumţia de nevinovăţie într-o prezumţie provizorie de vinovăţie până la soluţionarea cauzei. În plus, aprecierea unei probe, indiferent de conţinutul acesteia, poate duce adesea la concluzii eronate atâta timp cât nu este evaluată în raport de întregul probator al dosarului pentru a-i stabili astfel legalitatea, relevanţa şi forţa probatorie; de exemplu, o interceptare telefonică din conţinutul căreia rezultă cu certitudine comiterea unei infracţiuni poate fi declarată nelegală dacă pe parcursul procesului se dovedeşte că nu a fost autorizată sau că este falsificată; o mărturie care ulterior este dovedită ca fiind mincinoasă etc., dar odată adusă la cunoştinţa publicului, o probă aparent incriminatorie, va induce în mod inevitabil ideea de nevinovăţie, iar uneori aceasta nu mai poate fi schimbată nici măcar prin prezentarea verdictului oficial de nevinovăţie de autorităţile judiciare", este punctul de vedere al Executivului.

O altă apreciere este că s-a urmărit ca reglementarea să nu permită ascunderea sub motivarea protejării intereselor justiţiei a unor manifestări contrare acestor interese comise de autorităţi, considerent pentru care a fost prevăzută o cauză justificativă, potrivit căreia divulgarea ori dezvăluirea de acte sau activităţi ilegale comise de autorităţi într-o cauză penală nu intră în sfera ilicitului penal.

"Menţionăm că, deşi scopul propunerii este reprezentat de îndreptarea formulărilor imprecise care, în forma lor actuală, sunt de natură a genera controverse cu privire la aplicarea acestora, în realitate acestea nu aduc nicio clarificare textului infracţiunii, pe de-o parte, şi lărgesc sfera de aplicabilitate a infracţiunii atât din perspectiva elementului material, cât şi din perspectiva subiecţilor activi ai infracţiunii, pe de altă parte. Astfel, în legătură cu conţinutul alin. (1) al art. 277, iniţiatorul extinde sfera infracţiunii şi la divulgarea, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se obţină, sintagmă lipsită de previzibilitate, în condiţiile în care persoana nu are cum să anticipeze care informaţii sau mijloace urmează să se obţină. Mai mult decât atât, deşi infracţiunea iniţială avea în vedere sfera procesului penal, pentru argumentele prezentate anterior, prin iniţiativa legislativă se propune, în mod nejustificat, extinderea sferei de aplicabilitate a infracţiunii la toate cauzele", este argumentul pentru care Guvernul a avizat nefavorabil proiectul "în forma prezentată".

Executivul mai arată că textul în vigoare este suficient de clar cu privire la sfera subiecţilor activi, în sensul că ambele categorii de subiecţi - magistraţii şi funcţionarii publici - sunt definiţi în legislaţia specifică, spre deosebire de modificarea propusă care face vorbire despre persoane care au luat cunoştinţă de informaţii în virtutea unei "calităţi stabilite de lege", sintagmă evident ambiguă, de natură a crea dificultăţi în aplicarea textului de lege.

Avizul Guvernului s-a bazat pe punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, care a transmis că se impun precizări suplimentare cu privire la conţinutul modificărilor propuse, în sensul că, deşi scopul propunerii este reprezentat de îndreptarea formulărilor imprecise care, în forma lor actuală, sunt de natură a genera controverse cu privire la aplicarea acestora, în realitate acestea nu aduc nicio clarificare textului infracţiunii şi lărgesc sfera de aplicabilitate a infracţiunii.

Miercuri seara, după ce MEDIAFAX a anunţat decizia Guvernului de a aviza favorabil proiectul care sancţionează dezvăluirea de informaţii nepublice din dosare penale aflate în cercetare, Executivul a schimbat comunicatul privind actele normative adoptate în şedinţa de miercuri şi a refăcut forma avizului emis la acest proiect, comunicând acum că avizul este nefavorabil, nu favorabil cum a transmis iniţial.

Astfel, a fost transmis un nou comunicat, în care este precizat că punctul de vedere al Guvernului referitor la proiectul de lege pentru modificarea Legii 286/2009 privind Codul Penal, provenit dintr-o propunere legislativă iniţiată de senatorul PSD Şerban Nicolae, este de a trimite un "aviz nefavorabil în forma prezentată".

Iniţial, în comunicatul transmis miercuri după-amiaza, Guvernul anunţa că a transmis un aviz favorabil acestui proiect.

În comunicatul de miercuri seara a fost modificată forma avizelor şi la alte proiecte, prezentate iniţial ca fiind favorabile.

Între cele două comunicate, premierul Victor Ponta a declarat însă că el crede că, "într-o societate normală", cei care dau informaţii din dosare sunt birourile de presă ale parchetelor şi că pentru cei care dezvăluie informaţii nepublice există sancţiuni în toată Europa, susţinând totodată că amendamentul senatorului PSD Şerban Nicolae nu are nicio legătură cu presa, ci se referă doar la informaţiile nepublice din dosare.

Joi dimineaţa, Guvernul a informat că, dintr-o "eroare tehnică", în comunicatul transmis după şedinţa de miercuri a fost anunţat că toate proiectele prezentate în şedinţă au primit aviz favorabil, deşi printre cele 37 puncte de vedere referitoare la unele proiecte legislative au fost şi unele cu aviz nefavorabil.

"Printre acestea se enumeră şi proiectul de Lege pentru modificarea Legii 286/2009 privind Codul Penal, referitor la noi pedepse pentru cetăţenii care dezvăluie informaţii din dosarele penale, care nu a fost avizat pozitiv de către Guvern", se arată în comunicat.

Iniţiativa senatorului PSD Şerban Nicolae de modificare a Codului Penal, prin care dezvăluirea de informaţii care potrivit legii nu au caracter public dintr-o cauză aflată în curs de cercetare se pedepseşte cu închisoarea, a trecut tacit de Senat la începutul lunii octombrie.

Propunerea legislativă a senatorului Şerban Nicolae modifică Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reformulării dispoziţiilor articolelor 276 şi 277, prin care se incriminează presiunile asupra justiţiei şi respectiv compromiterea intereselor justiţiei.

Potrivit propunerii legislative, articolul 276 din Codul penal se modifică, astfel că declaraţia publică cu caracter nereal, făcută cu intenţie, la adresa unui judecător, al unui complet de judecată sau unui organ de urmărire penală, făcută cu scop de intimidare a acestora, de oricare dintre părţi, direct sau prin reprezentanţi autorizaţi, în legătură cu instrumentarea unei proceduri judiciare aflată în curs de desfăşurare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă.

În plus, articolul 277 se modifică, astfel că divulgarea, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se obţină sau să se administreze o probă, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea, în virtutea unei calităţi stabilite de lege sau a atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

De asemenea, dezvăluirea fără drept de mijloace de probă sau înscrisuri oficiale într-o cauză penală, înainte de a dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea, în virtutea unei calităţi stabilite de lege sau a atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la doi ani sau cu amendă.

Dezvăluirea de informaţii care potrivit legii nu au caracter public, dintr-o cauză aflată în curs de cercetare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la 3 ani.

Dacă fapta este săvârşită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală pedeapsa este de închisoare de la 2 la 5 ani.

Nu constituie infracţiune, potrivit propunerii legislative, fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activităţi ilegale comise de instanţă sau de organul de urmărire penale, în cursul cercetării unei cauze.

Senatorul PSD Şerban Nicolae a susţinut că, prin propunerea sa legislativă ziariştii nu riscă sancţiuni dacă publică dezvăluiri, ci doar cei care au transmis respectivele informaţii către presă.

Camera Deputaţilor este forul decizional.

În octombrie, ministrul Justiţiei a declarat că iniţiativa senatorului PSD Şerban Nicolae de modificare a Codului Penal trebuie discutată în Camera Deputaţilor, pentru a se decide dacă va fi adoptată, susţinând că nu crede că intenţia parlamentarului a fost de a pedepsi jurnaliştii, ci de a găsi "o formulă de prevenire a scurgerilor de informaţii de la instanţe".