"În momentul de faţă nu avem o dată la care va intra în vigoare noul Cod Fiscal, 1 ianuarie 2015 sau 2016. Din punct de vedere tehnic, timpul este foarte scurt până la 1 ianuarie 2015 pentru a depune declaraţiile şi pentru modificarea softurilor administraţiilor locale. Avem semnale din partea autorităţilor locale ca termenul să fie 1 ianuarie 2016, termenul cel mai rezonabil, aşa cred şi eu că este cel mai bine, dar urmează ca politicul să decidă", a afirmat joi Marinescu, şef serviciu în cadrul Direcţiei impozite şi taxe locale din Ministerul Finanţelor Publice (MFP), la conferinţa "Valoarea impozabilă a clădirilor conform noului Cod Fiscal" organizată de Ziarul Financiar şi Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR).

El a arătat că Ministerul Finanţelor aşteaptă încă propuneri pentru modificarea proiectului, astfel încât să înainteze Guvernului o formă finală până la finalul anului.

Guvernul va schimba radical modul de calcul al impozitului pe clădirile firmelor, stabilit în prezent în funcţie de valoarea contabilă, şi va impune un mod de calcul bazat strict pe valoarea clădirii rezultată dintr-un raport de evaluare.

Totodată, impozitarea va fi aplicată în funcţie de utilizarea clădirii, rezidenţială sau nerezidenţială, şi nu de tipul proprietarului ca în prezent, persoană fizică sau juridică.

Cota exactă a impozitului este stabilită de consiliul local.

Reprezentantul ministerului a punctat că impozitul în cazul locuinţelor folosite ca atare nu va creşte.

"Este foarte important aspectul termenului, şi noi suntem de părere ca aplicarea modificării să apară la data de evaluare 31 decembrie 2015, iar Codul Fiscal să se aplice din 2016", afirmă Adrian Vascu, preşedinte ANEVAR.

Astfel, pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea atât a firmelor, cât şi a persoanelor fizice, impozitul va reprezenta 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii, iar pentru cele nerezidenţiale impozitul va fi cuprins între 0,25% şi 1,5% din valoarea impozabilă a clădirii, stabilită în urma unui raport de evaluare, care trebuie reînnoit o dată la trei ani.

În cazul în care valoarea impozabilă a clădirilor nu a fost actualizată în ultimii trei ani anteriori anului fiscal de referinţă, pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, cu excepţia clădirilor care aparţin persoanelor faţă de care a fost pronunţată o hotarâre definitivă de declanşare a falimentului, cota de impozit va fi cuprinsă între 5% şi 10% din valoarea impozabilă.

"Persoanele fizice care deţin clădiri nerezidenţiale (clădiri de birouri, blocuri de locuinţe, spaţiu comercial - n.r.) dacă refuză să întocmească un raport de evaluare, trebuie să plătească un impozit de 2% din valoarea impozabilă, dar cota nu este bătută în cuie, mai discutăm, în urma analizei sigur va scădea, dar nu se ştie la cât", a precizat Marinescu.

El a arătat că cea mai mare problemă o reprezintă clădirile cu destinaţie mixtă, utilizate atât ca locuinţă, cât şi ca sediu de firmă sau de persoană fizică autorizată. În acest caz, trebuie precizată proporţia utilizată pentru fiecare destinaţie, impozitul fiind calculat prin însumarea cotelor aplicate pentru fiecare suprafaţă în parte.

Dacă nu sunt evidenţiate distinct ponderile destinaţiilor spaţiului, persoanelor fizice li se va aplica o cotă de 2% asupra întregii valori impozabile calculate pentru clădirile rezidenţiale. Totuşi, dacă cheltuielile clădirii sunt suportate de persoana care desfăşoară activitatea economică, impozitul va fi cel aplicat clădirilor nerezidenţiale deţinute de persoanele fizice, respectiv de 0,25%-1,5% la valoarea reevaluată, sau se aplică o cotă de 2% asupra valorii pentru clădiri rezidenţiale dacă lipseşte raportul de evaluare.

"Marea problemă este cea a clădirilor cu destinaţie mixtă, aici încă nu ne-am lămurit, suntem în dezbateri continue, vrem să vedem cum putem să impozităm persoanele fizice care au clădiri cu destinaţie mixtă, unii au închiriat clădirea unei firme, alţii au contracte de comodat, sunt multe situaţii complicate. Noi suntem în dezbatere şi cu autorităţile locale, cred că am peste 30 de variante de modificare a acestui titlu, când vom avea o variantă finală, o vom pune spre dezbatere pe site-ul Ministerului Finanţelor. Acolo trebuie să facem modificări, ne-am dat seama că nu sunt cele mai bune formulări", a punctat Marinescu.

La rândul său, Vascu a explicat că, potrivit unor simulări realizate la nivelul ANEVAR, aplicarea cotei de 2% persoanelor fizice care au un imobil cu utilizare mixtă şi nu fac distincţia proporţională exactă între cele două destinaţii va ridica valoarea impozitului foarte mult, plătind peste nivelul care i-ar reveni unei persoane juridice pentru aceeaşi locaţie, aspect considerat inechitabil.

El a explicat totodată motivaţia schimbărilor propuse de Guvern în noul Cod Fiscal privind impozitarea persoanelor fizice şi juridice în funcţie de destinaţia clădirii, spunând că modificările au avut ca punct de pornire solicitările mediului de afaceri din anii trecuţi, care au sesizat că în perioada de boom economic persoanele fizice construiau clădiri de birouri, spaţii comerciale pentru a evita impozitarea mai mare. Astfel, plăteau impozit de 0,1% ca pentru o clădire rezidenţială, în loc de 0,25%-1,5% ca în cazul firmelor.

"Fondul Monetar Internaţional a luat cunoştinţă de acest caz şi a recomandat să venim cu modificări pe acest capitol şi să nu mai fie tratament discriminatoriu între clădirile nerezidenţiale deţinute de persoanele fizice şi cele în proprietatea firmelor, ci să fie aplicat acelaşi tratament fiscal. Astfel, ne-am angajat faţă de creditorii internaţionali (FMI, CE şi BM) să aducem această modificare Codului Fiscal", a spus Marinescu.

Atât persoanele fizice, cât şi cele juridice care deţin clădiri nerezidenţiale trebuie să le reevalueze periodic, la trei ani, printr-un raport de evaluare pentru a comunica autorităţilor valoarea impozabilă la care se va aplica impozitul pe clădiri.

Pe de altă parte, persoanele care deţin mai multe proprietăţi în afara celei de domiciliu nu vor mai fi impozitate suplimentar odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, aşa cum a fost aplicat sistemul în ultimii ani.

Legislaţia actuală impune persoanelor fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri un impozit majorat cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 150% pentru a doua clădire şi cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.

Ultima formă a proiectului noului Cod Fiscal, redactată după retragerea documentului de pe site-ul Ministerului Finanţelor şi obţinută de MEDIAFAX la sfârşitul lunii iulie, arată că această impozitare suplimentară va fi eliminată.

"Autorităţile locale au solicitat să renunţăm la impozitarea majorată pentru mai multe locuinţe, întrucât este greu de gestionat situaţia, nu au soft-uri care să le ajute să identifice dacă o persoană fizică mai deţine şi alte proprietăţi în alte localităţi. Această impozitare este mai degrabă una pe avere, nu pe proprietate. Având în vedere că trecem la impozitarea pe destinaţie, dacă am menţine această impozitare majorată, ar fi discriminatoriu pentru persoanele juridice care deţin mai multe proprietăţi, deci mai mult ca sigur că se renunţă la impozitarea multiplă", a explicat Marinescu.