Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au admis, luni, contestaţia formulată de Sebastian Ghiţă privind măsurile asigurătorii impuse de procurorii DNA Ploieşti în dosarul în care deputatul este urmărit penal pentru săvârşirea unor infracţiuni precum trafic de influenţă, complicitate la schimbarea destinaţiei fondurilor europene, spălare de bani, evaziune fiscală, operaţiuni comerciale incompatibile cu funcţia şi coruperea alegătorilor.

De asemenea, în cadrul mai multor dosare prin care au fost contestate măsurile asigurătorii, judecătorii instanţei supreme au ridicat sechestrul asupra acţiunilor, părţilor sociale sau conturilor bancare deţinute de persoane apropiate parlamentarului, precum Ionuţ Răzvan Chirilă, Valentin Gabriel Niţu, Mariana Dimulescu, Marian Gabriel Anghel, Adrian Sorin Chirilă, Ion Ovidiu Traşcu.

Totodată, magistraţii ICCJ au dispus ridicarea sechestrului asupra conturilor mai multor firme despre care procurorii susţin că ar fi controlate de către Sebastian Ghiţă, printre respectivele societăţi comerciale fiind: SC Idilis SRL, SC TVMP SRL, SC Asesoft Technologies SRL, SC Future Comunication Tehnologies SRL, SC Budureasca SRL, SC Viewpedia Soft SRL, Sunsmart Integrare IT SRL, Rtv Satellite Net SRL, SC Dns Birotica SRL, SC Senior Consulting Group SRL, SC Viile Budureasca SRL.

Deciziile instanţei supreme privind ridicarea sechestrului asigurător sunt definitive.

Magistraţii instanţei supreme au decis şi, pe 10 iulie, ridicarea sechestrului asigurător pus de DNA asupra altor bunuri deţinute de firme şi persoane apropiate lui Sebastian Ghiţă.

În 24 iunie, procurorii DNA au pus sechestru pe bunurile, acţiunile şi conturile lui Sebastian Ghiţă, precum şi pe conturile a 51 de societăţi comerciale controlate de acesta, în dosarul în care deputatul este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi evaziune, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

În aceeaşi zi, DNA a anunţat, într-un comunicat de presă, că a fost extinsă acţiunea penală faţă de Sebastian Ghiţă, pentru infracţiunile de trafic de influenţă, complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, spălare de bani, în formă continuată, evaziune fiscală, în formă continuată, coruperea alegătorilor şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, în formă continuată. Aceste noi infracţiuni se adaugă celei iniţial reţinute în sarcina lui Sebastian Ghiţă, respectiv cea de sprijinire a unui grup infracţional organizat.

Procurorii au probe şi date că, în perioada 2000 - 2015, Sebastian Ghiţă a obţinut nelegal importante sume de bani prin traficarea influenţei sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus într-un circuit financiar care nu are la bază operaţiuni reale.

O parte din sumele de bani obţinute ilicit ar fi fost folosite de Sebastian Ghiţă în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2012, când a obţinut un mandat de deputat, dar şi în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2014, în scopul obţinerii de voturi pentru candidatul PSD Victor Ponta.

Anchetatorii au arătat că o parte din sumele de bani, care ar fi fost obţinute ilicit prin trafic de influenţă sau devenite ilicite prin transferuri bancare efectuate pentru disimularea naturii provenienţei lor şi păstrate în conturile societăţilor controlate, au fost folosite de Sebastian Ghiţă, la momente diferite, "pentru atingerea unor scopuri personale sau de grup, economice sau politice".

Anchetatorii au mai stabilit, pe baza probelor din dosar, că Sebastian Ghiţă s-a folosit de funcţia de deputat pentru a-l determina pe şeful Unităţii de Implementare a Proiectelor din cadrul SC Hidro Prahova SA să facă plăţi către SC Grossman Engineering Group SRL.

Anchetatorii au mai arătat că Sebastian Ghiţă controlează încă, direct sau indirect, prin 23 de interpuşi, 54 de firme pe care le-a deţinut până în anul 2012. Operaţiunile efectuate de Ghiţă prin intermediul acestor societăţi sunt incompatibile cu funcţia de deputat.

Sebastian Ghiţă, şeful CJ Prahova, Mircea Cosma, şi deputatul Vlad Cosma se află sub control judiciar de peste 120 de zile în dosarul în care DNA Ploieşti anchetează modul de derulare a contractului din fonduri europene pentru extinderea lucrărilor de canalizare din oraşul Comarnic.